Traian Ungureanu

Scrie simplu și atrăgător, are prospețime. Când iubești fotbalul, totul devine ușor. Nu poți să nu iubești fotbalul dacă trăiești la Londra

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Traian Ungureanu
Un car de vise

Însă rostul și învățămintele acestei întâlniri nu au legătură cu istoria fotbalului. Nu adaugă mare lucru la ea și nu stabilesc vreo ierarhie. Boca-River se joacă sub un pretext sportiv, dar face serviciul de piscină sau confluență sau deltă mitologică. […]

...

Viitorul la Liverpool

Execuția lui Jurgen Klopp nu mai e o fantezie absurdă. După a șasea înfrângere consecutivă acasă, Liverpool e echipa de bătut dacă vrei să nu retrogradezi. Fulham a luat ușor trei puncte pe Anfield, într-un meci în care Liverpool merita […]

...

Calomnii publice

De cînd sportul e un fel de a repeta antrenamente fără public în condiții de competiție, am înțeles ceva esențial. Mai întâi, cum arată manevrele cu muniție de război și, apoi, ce caută publicul pe stadion. Prima parte seamănă cu […]

...

Zaha la maturitate

Aripa lui Crystal Palace nu va mai rămâne mult alături de trup. Cel mai talentat jucător fidel unei echipe mici a declarat deschis că a venit clipa să câștige „ceva mare, de povestit copiilor și nepoților”. Asta spune că Zaha […]

...

Nașterea unică și renașterea imposibilă a Misteriosului Gareth Bale

Ambele persoane poartă același nume: Gareth Bale. După șapte sezoane la Real, Bale s-a întors la Tottenham și face bine un singur lucru: dispare.

Misterul e amplificat de câteva fapte certe: Bale nu a uitat să joace fotbal, are doar […]

...

Nimic recreativ

Burnley şi Cristiano Ronaldo sînt, respectînd proporţiile, corespondenţii europeni ai Urziceniului Cristiano Ronaldo e numărul 1, Unirea Urziceni e pedepsită cu o sentinţă strîmbă venită din ceaţă, iar Burnley continuă să anihilieze: Fulham, Chelsea, Arsenal. Aceste evenimente bine separate de […]

miercuri, 3 decembrie 2008, 6:27

Burnley şi Cristiano Ronaldo sînt, respectînd proporţiile, corespondenţii europeni ai Urziceniului
Cristiano Ronaldo e numărul 1, Unirea Urziceni e pedepsită cu o sentinţă strîmbă venită din ceaţă, iar Burnley continuă să anihilieze: Fulham, Chelsea, Arsenal. Aceste evenimente bine separate de geografie au ceva foarte grav în comun: toate sînt fotbal. Nu fotbal în genere, ci esenţa  nenegociabilă care face din fotbal un joc infernal şi adictiv. Ronaldo a ajuns numărul 1, deşi a capotat la Euro şi e prea tînăr pentru scurtcircuitul provocat de afacerea Real. Dar Ronaldo e numărul 1 pentru că, în fotbal, panteonul nu e o formă de justiţie şi seamănă mai degrabă cu un abator  de aspiraţii. Messi e jucătorul complet, dar Ronaldo are imaginea şi povestea care se potrivesc, acum, cu nevoile  de cult generale. Efebul care urcă, la 23 de ani, din mizeria rurală a Portugaliei în lumea bună britanică e un asiprator de vise. Crud? Nu! Fotbal!.

Unirea a venit la Bucureşti pregătită să alerge, să macine şi să cîştige. Apostol a ratat lovirtura de graţie, dar fotbalul ţine la lovitura de graţie şi a reprogramat-o pentru momentul 90 plus 1. Kapetanos a fost proiectat, numai şi numai pentru acea clipă, cu o cocoaşă mobilă, devierea s-a produs şi Steaua  a cîştigat. Nu pentru că a fost mai bună, ci pentru că fotbalul nu e un joc recreativ. Fotbaluil are o cruzimne care ştie să întărîte destinul şi să frustreze munca sau talentul care nu ştiu să-şi facă singure dreptate. Paradoxal, Unirea a jucat mai bine, dar, în termenii stricţi ai jocului de fotbal, e vinovată de propriul eşec.

Burnley nu are asemenea probleme. Joacă din 1883, pe Turf Moor, un stadion rece şi neguros, care educă rece şi neguros. Totul e legat de obstinaţie şi adevrsitate la Burnley, în Lancashire, unde viaţa e un pariu cu şanse mici şi izbînzi uriaşe. Kevin McDonald, vîrful care a refuzat, la 20 de ani, Liverpool şi Celtic e personajul tipic. A venit de la Dundee, pentru că se simte acasă în privaţiunile unui club mic care se descurcă foarte bine în inima crudă a fotbalului. McDonald a bătut aproape singur Arsenal, dar asta e o iluzie. Partea decisivă a revenit iarăşi „făcutului” care a forţat Arsenal să rateze de 6 ori în situaţie de unu la unu. Din aceaşi sursă: viteza năucitoare a mingilor bubuite de Burnley şi mugetul înfiorător al barbarilor din tribune.

Ronaldo, Unirea, Burnley, prea multe coincidenţe. Fotbalul nu e un joc recreativ.

Comentarii (11)Adaugă comentariu

Comentează