Importatori

CFR şi Şahtior demonstrează că puterea de cumpărare poate înlocui temporar puterea de construcţie

Bun, şi acum ce ne facem? Ce ne facem cu succesul, cu fenomenul, cu reuşita fără dubiu şi paranteze de pe Olimpico? Sîntem atît de obişnuiţi […]

CFR şi Şahtior demonstrează că puterea de cumpărare poate înlocui temporar puterea de construcţie

Bun, şi acum ce ne facem? Ce ne facem cu succesul, cu fenomenul, cu reuşita fără dubiu şi paranteze de pe Olimpico? Sîntem atît de obişnuiţi să  concubinăm cu eşecul, încît victoriile pline ridică o problemă de adaptare. Pe scurt şi deloc sănătos, locuim bine lîngă Piţurcă, dar nu putem imagina continuarea lui Juan Culio. Al treilea stîng perfect, după dubla desăvîrşită de la Roma? Sau un CFR care va da cu stîngul în dreptul la Cluj. Nu văd cum  poate pierde CFR calificarea, dar văd de ce e CFR un exemplu greu de urmat.

O observaţie ajutătoare: Şahtior Doneţk. E izbitor. Şahtior şi CFR seamănă ca două picături de legiune străină şi au jucat la Roma, respectiv Basel, un fotbal aproape identic. Lucescu a îndesat fotbal ofensiv într-o echipă pe care o tot coase din importuri, iar antrenorul lui CFR, un domn al cărui nume îmi scapă tot timpul, şi-a asmuţit echipa cu aceeaşi sete de  succes. E ceva provincial, ceva din curajul mercenarilor care caută departe de casă prada cea mare, în acest gen de fotbal direct şi riscant. E o sete de parvenire care distruge fără discuţii şi complexe adversarii de firmă.         

Consecinţele se măsoară, însă, în dublă regie. Da, Şahtior va face vîlvă, iar CFR a lăsat cu gura căscată studioul Skysports, adunat să discute viitoarea adversară a lui Scolari. Chelsea nu se teme, dar a reuşit, probabil în ultimul moment, să evite aroganţa. Rămîne întrebarea de fond: ce facem cu un asemenea succes? Ce fac, adică, fotbalul românesc şi ucrainian cu triumful forţat de două echipe fără relevanţă la nivel naţional? Şahtior a intrat cu trei ucrainieni în teren. CFR a intrat cu trei români în teren. Diferenţa s-a cuibărit pe banca de rezerve: Şahtior – patru băştinaşi, CFR – Ciprian Deac. Din aşa ceva, nu rezultă urmarea. România şi Ucraina sînt tot acolo unde se află de cîţiva ani buni. CFR şi Şahtior nu tractează nimic şi nu prevestesc traiectorii viitoare. În cele din urmă, experimentele Şahtior şi CFR demonstrează că puterea de cumpărare poate rezolva ceva în lipsa capacităţii de construcţie. Nu e simplu şi banii trebuie cheltuiţi cu un dram de minte. Dar efectul e acelaşi: satisfacţie importată. I-am văzut faţa ori de cîte ori am stat în tribună pe Stamford Bridge.