Traian Ungureanu

Scrie simplu și atrăgător, are prospețime. Când iubești fotbalul, totul devine ușor. Nu poți să nu iubești fotbalul dacă trăiești la Londra

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Traian Ungureanu
Un car de vise

Însă rostul și învățămintele acestei întâlniri nu au legătură cu istoria fotbalului. Nu adaugă mare lucru la ea și nu stabilesc vreo ierarhie. Boca-River se joacă sub un pretext sportiv, dar face serviciul de piscină sau confluență sau deltă mitologică. […]

...

Viitorul la Liverpool

Execuția lui Jurgen Klopp nu mai e o fantezie absurdă. După a șasea înfrângere consecutivă acasă, Liverpool e echipa de bătut dacă vrei să nu retrogradezi. Fulham a luat ușor trei puncte pe Anfield, într-un meci în care Liverpool merita […]

...

Calomnii publice

De cînd sportul e un fel de a repeta antrenamente fără public în condiții de competiție, am înțeles ceva esențial. Mai întâi, cum arată manevrele cu muniție de război și, apoi, ce caută publicul pe stadion. Prima parte seamănă cu […]

...

Zaha la maturitate

Aripa lui Crystal Palace nu va mai rămâne mult alături de trup. Cel mai talentat jucător fidel unei echipe mici a declarat deschis că a venit clipa să câștige „ceva mare, de povestit copiilor și nepoților”. Asta spune că Zaha […]

...

Nașterea unică și renașterea imposibilă a Misteriosului Gareth Bale

Ambele persoane poartă același nume: Gareth Bale. După șapte sezoane la Real, Bale s-a întors la Tottenham și face bine un singur lucru: dispare.

Misterul e amplificat de câteva fapte certe: Bale nu a uitat să joace fotbal, are doar […]

...

Supra, para şi Tolo

Sîntem sub divizia a patra la spectatori şi egali cu trei divizii engleze de-o dată la bani

Port 43 la pantof. Nimeni nu mă va convinge că mi se cuvine sau că mi-ar sta mai bine cu 47. Revin, deci, […]

miercuri, 23 aprilie 2008, 5:54

Sîntem sub divizia a patra la spectatori şi egali cu trei divizii engleze de-o dată la bani

Port 43 la pantof. Nimeni nu mă va convinge că mi se cuvine sau că mi-ar sta mai bine cu 47. Revin, deci, la aberaţia care nu-mi dă pace: cum adică 100 de milioane pentru televizarea campionatului? Dacă ar fi vorba doar de prostia cizmarului, n-ar fi o noutate.

Am mai trecut prin aşa ceva. Însă aici e vorba de o supradimenisonare sfruntată, de o ficţiune, în care o mînă de vreascuri produce o rază laser, iar un anumit produs organic se face bici.

Ruptura între valoare şi monedă se cheamă inflaţie. Lumea care începe să se autoestimeze superlativ e o lume în inflaţie. Iar asta se plăteşte, pînă la urmă, crunt. Nu avem oare voie să ne preţuim? De ce noi nu şi alţii da? Nici o grijă, avem voie orice: avem voie să inventăm preţuri şi avem voie să dăm faliment.

Am în faţă măsura exactă a fotbalului englez, după etapa din seara zilei de 20 aprilile 2008. Premiership: medie de spectatori 40000 pe meci. Divizia B( Championship, cum i se spune oficial): medie de spectatori, puţin sub 25000. Divizia C: medie spectatori,15000. Divizia a patra: medie de spectatori, 6000.

Aici apare şi Liga noastră de 100 de milioane: cu o medie sub 5000 de spectatori pe meci, sîntem sub divizia a patra engleză. Aşa cum se ştie, englezii sînt o naţie fără simţul afacerilor. Nu e, deci, de mirare că suma drepturilor tv pentru toate cele trei divizii de sub Premiership abia atinge 150 de milioane de euro. Noi, infinit mai ageri şi mercantili, ne-am evaluat prima ligă naţională la 100 milioane. Sîntem sub divizia a patra engleză la spectatori şi egali cu trei divizii engleze, de-o dată, la bani. Cineva a decis aşa. Piaţa? Da, piaţa de iluzii. Aceaşi piaţă care a hotărît că, oficial, sîntem europeni şi stat de drept cu legi bune scrise de bărbaţi drepţi care, fireşte, nu pot fi anchetaţi. Pe această piaţă, avem un fotbal inestimabil. Atenţie!

Ştiu că milioanele şi imperiile mediatice pot da senzaţia de măreţie. E uman. Însă nu reuşesc să înţeleg cum poate un ziarist de talia lui Cătălin Tolontan, omul care a creat media-fenomenul Blogontan, să comenteze această farsă cu gravitatea cuvenită evenimentelor istorice. E piaţa noastră şi trebuie să o ajutăm? De acord. Să-i spunem adevărul.

Comentarii (38)Adaugă comentariu

Comentează