Chiar trebuie să fim proşti împreună??
de TRU
Dinamo şi Steaua joacă prost, dar ne e teamă să o spunem. Avem iar dizidenţi care rezistă prin tăcere. Acum cîteva săptămîni, România părea o tînără putere Europeană. Dinamo şi Steaua nu se temeau de nimic. Ba nu. […]
de TRU
Dinamo şi Steaua joacă prost, dar ne e teamă să o spunem. Avem iar dizidenţi care rezistă prin tăcere. Acum cîteva săptămîni, România părea o tînără putere Europeană. Dinamo şi Steaua nu se temeau de nimic. Ba nu. Se temeau de ceva: de o tragere la sorţi care le-ar lua dreptul de a zdrobi Chelsea şi Barcelona. Sau parcă aşa sunau declaraţiile uitate ale liderilor de club. Astăzi, tînăra putere europeană e un subschelet regional. Dinamo şi Steaua urmează să năucească Barcelona şi Chelsea, imediat ce ajung la egalitate cu Bistriţa şi Urziceni. Dinamo s-a descleiat după ce a condus Lazio cu 2-1 în minutul 137 din 180. Rednic, omul care i-a făcut campioni, a fost dat afară. Patronii clubului cred în continuare că Dinamo avea ce căuta în grupele Ligii Campionilor.
Steaua a depăşit titanic o echipă de luftangii din Belarus. De atunci, nu se mai poate opri din importanţă. Aşa a ratat, în ultima secundă, şansa de face un egal de mare prestigiu la Urziceni. Bineînţeles, toată lumea tace, pentru că s-a dezobişnuit demult să mai cugete şi s-a obişnuit să caute sens în vorbele de discotecă ale lui Becali şi Turcu.
Dacă nu mă înşală memoria, spectacolul se repetă. Ciclic: măreţie iminentă – prăbuşire totală. Cu adevărat uimitoare şi umilitoare, nu e reîntoarcerea periodică a acestei parodii, ci distanţa între pretenţii şi realitate, între decorul închipuit de mediile de informare şi adevărul mărunt al fotbalului pe care îl supralicităm. O prăpastie atît de adîncă pune problema caracterului. Ceva e în neregulă. Cum poate cineva să cedeze atît de uşor, de la bun început şi fără luptă, dreptul la luciditate? Şi de ce tac acei puţini care înţeleg? Avem iar dizidenţi care rezistă prin tăcere? Avem, de fapt, vechile caractere. În ediţie nouă şi mai bine, mult mai bine plătite. Aşa se face că în fotbal sîntem uniţi. Patronii unei minciuni de iarmaroc şi clientela gata să trăiască iluzia. Lideri de club stricaţi, public prostit de propria prostie, 108 stranieri pripăşiţi de foame într-o Ligă de circ, Ganea – încălzitul global, centralul care a fugit de la locul pîrjolit de Ganea, oameni de televiziune care fug de curaj, de faţa lui Becali. Ce naiba sîntem toţi la un loc? Chiar trebuie să fim proşti împreună?