Remiza cu cîştig de stiluri
de T.R.U
În fotbalul de astăzi, Nordul şi Sudul încearcă să-şi anuleze reciproc stilurile. Fără insistenţă şi Drogba, Chelsea ar fi plecat învinsă de pe Nou Camp. Şi am fi conchis, împreună, că fotbalul e despre cine şi cît de […]
de T.R.U
În fotbalul de astăzi, Nordul şi Sudul încearcă să-şi anuleze reciproc stilurile. Fără insistenţă şi Drogba, Chelsea ar fi plecat învinsă de pe Nou Camp. Şi am fi conchis, împreună, că fotbalul e despre cine şi cît de bine poate lega jocul, în pase mici, pe culoare de flipper. Barcelona, nu? Fără lucrul de detaliu şi Deco, Barcelona ar fi plecat învinsă de pe Nou Camp şi am fi conchis împreună că fotbalul e despre cine şi cît de adînc ară terenul. Chelsea, nu? Discuţia despre întîietatea fotbalului sudic sau a fotbalului nordic e ceva mai lungă decît istoria fotbalului şi se va încheia după.
În cultură, da, se poate discuta despre cultură. În fotbal, da, se poate discuta tot despre cultură, cu o singură condiţie: să ţină puţin şi să nu se soldeze cu victoria uneia dintre părţi. Rezultatul perfect: un egal schimbător, încîntător şi neconcludent. Ca Barcelona-Chelsea, meciul care a dat cîştigătoare ambele părţi.
Întîmplarea norocoasă şi instructivă m-a lămurit cam cîte parale face veşnica despărţire a fotbalului în Nord şi Sud. Am văzut mai întîi un antrenament al piticilorde la Bordeaux. După o jumătate de oră am înţeles că am greşit ţara. Minifrancezii n-au văzut mingea decît la sfîrşit, cînd li s-a îngăduit o miuţă, perfect inutilă pentru nişte copii sleiţi de alergare, flotări şi sprinturi. Mai tîrziu am holbat ochii cu mîna pe paşaport, la o şedinţă de pregătire a piticilor lui Arsenal. Instructorul a impus o jumătate de oră de un-doi-uri.. Apoi a dat în fixaţia pasei cu călcîiul. Inversionism pur! Nordul se îndoctrina cu Sudul, iar Sudul se călugărea în atletica nordului. Ceva mi s-a părut, fireşte, nefiresc de nefiresc. Englezii căutau să recupereze marele lor handicap cu mingea la picior, iar francezii urmăreau să bage fibra nordică în copii. Posibil. Cu timpul am învăţat că asemenea alibiuri sînt o confuzie admisă doar în cultură, acolo unde englezii au, într-adevăr, handicapuri enorme de sensibilitate: cum să potriveşti o cravată cu o haină, cum să vorbeşti unei femei, cum să pricepi odată că berea nu merge nici cu vin roşu, nici cu vin alb. Însă, în fotbal e altfel. Despre asta a fost Barcelona-Chelsea, meciul nedecis, cîştigat de ambele stiluri.