Tertipul aleatoriu

Ploaia a venit de nicăieri, la US Open, și i-a oferit Simonei răgazul. Oare cîți români s-au rugat să se întîmple ceva în meciul ăla, care părea că se îndreaptă spre o victorie a bielorusei.

Contra Simonei Halep, Victoria Azarenka a purtat un costum de halterofilă, iar meciul se transformase în ceea ce îi covenea bielorusei: o etapă banală din ironman.

Simona cîștigase primul set, dar îl pierduse pe al doilea într-un ritm de tracțiune, în care ghemurile durau ca în desenele animate cu Tom și Jerry care își tot pasează o bombă cu fitilul aprins. La cine va exploda?

După fiecare minge cîștigată, Azarenka strîngea din pumni și gesticula ca un gladiator obișnuit cu camerele tv, în timp ce Simona își conserva, din răsputeri, energia rămasă într-un tub consumat de pastă de dinți, pe care apeși și cu picioarele într-o dimineață grăbită. Doar să iasă.

O energie reciclată din ambiția aia a ei care a propulsat-o în topul celor mai iubiți sportivi ai noștri. De fapt, ambiția asta a Simonei a generat și valul de controverse, atunci cînd ea a ieșit prematur din unele turnee. O Românie bulversată care nu își recunoștea în Halep principiul antic de a se culca pe o ureche atunci cînd lupta pare pierdută. Stilul ăla din fotbal, cînd, după ce ratăm cu poarta goală ne punem mîinile în cap și ne facem sute de cruci, în loc să urmărim faza în continuare.

Pe vremuri, cînd pilotul Schumacher realiza că nu mai poate recupera distanța față de cei din față, privea cerul. Ceilalți piloți vedeau acolo doar norii grei, în timp ce el vedea podiumul. Ploaia era tertipul suprem al germanului.

În Dicționarul Imposibilului, al scriitorului belgian de succes, Didier Van Cauwelaert, acesta povesteșe un experiment, în care un pui de găină se atașează de primul obiect în mișcare, pe care îl vede după ce iese din ou. Considerîndu-l mama lui.

În locul ei, este pus un robot metalic cu o mișcare aleatoare și care, atunci cînd lovește cușca de sticlă a puiului, descarcă mîncarea. S-a dovedit că drumul robotului aleator este, mult mai des, spre cutia puiului, cînd acesta se află înăuntru. Fenomenul se numește psihokinezie, efect psihofizic.

Șarapova are tertipuri mai multe decît lovituri. Nadal se scarpină, atît de des, sugerînd că ar trebui chemată deratizarea, iar Azarenka, după seturi a rămas la vestiare de parcă se credea mireasa furată. Simona nu știe să păcalească tenisul, chiar dacă are nevoie, în unele momente, de o eschivă, de un gram de oxigen. Halal româncă, nu știe șmecherii, o să sară cîrcotașii.

Ploaia a venit de nicăieri, la US Open, și i-a oferit Simonei răgazul. Oare cîți români s-au rugat să se întîmple ceva în meciul ăla, care părea că se îndreaptă spre o victorie a bielorusei. Hai, pe bune, chiar credeți că a funcționat sau nu mai e nici un dubiu? Simona e o mare campioană și culmea, noi sîntem în fața cuștilor tv, ca niște roboți programați, aleatoriu, de gena neamului, să ne culcăm pe o ureche.