Defilarea
De 1 Decembrie, Ziua Națională, vă voi povesti despre o miniparadă a sportului

E defilarea unor puști prin fața pasiunii. Nu e cu public, nu e cu televiziuni, iar la loja oficială putem sta oricare dintre noi. Odată ce m-am așezat, am simțit să vă chem și pe voi să-i admirăm. Așa că v-am scris.
Clipul cu jucătorii Under 17 de la Viitorul, care plimbă mingea de pe un cap pe altul, e o provocare pentru trecut, prezent și viitor. Momentul de virtuozitate e inspirat de la marile cluburi. Un jucător aflat în mijlocul vestiarului pasează cu capul, pe rînd, fiecărui coleg de pe bancă. O tură dus-întors, pentru ca mingea să poposească, în final, într-un coș. Apoi bucuria. Pe bune, bucuria. Fără rezerve.
M-am pus în centrul fotbalului românesc. Ba nu, eu mă așez pe bancă, voi lîngă mine. Haideți, curaj, ca în tribune. Returnăm mingea. În mijloc să stea Mutu, Chivu, Maxim, Marica, Prunea, ha-ha-ha, Prunea!!! Tănase, Chipciu, Ilie Dumitrescu, Rădoi, Săpunaru, Dan Petrescu, să stea oricine din fotbalul românesc, de-a lungul și de-a latul istoriei. De la Mitică la Becali, la Borcea, la Pinalti, mamă ce ne mai merităm soarta!…, la Pinalti, la Sandu ori la Burleanu cu Gino ținîndu-l în brațe. I-am amestecat, am făcut terci de generații, de rezultate, de funcții, de performanțe și eșecuri. Da, pe vremuri cică nu era Facebook, dar nu reușesc să găsesc bucuria asta în nici un moment al fotbalului românesc surprins atît de inocent. Fără ca miza să fie vreo calificare, vreun baraj, vreo cupă ori vreun rezultat la pariuri. Gălăgia are un crescendo. Momentul de virtuozitate aproape să eșueze, alimentează suspansul. E un mizilic acum, cîndva va fi o finală.
Nebunia jonglatului am mai văzut-o la Luțu. Nu i-a folosit la nimic. Ne-a făcut pe noi doar să înțelegem cum e cu bătaia de joc, aia nasoală, de tine însuți. Dar Luțu, ca mulți alții, jongla singur așa că, întodeauna, speranța era considerată izolată.
Decît trei tancuri obosite, aceleași de ani de zile, decît toate cele două avioane militare de hîrtie cu care nu ar zbura nici Vlaicu, decît partide politice care ar înclina țara în orice direcție pentru un caltaboș, am ales să îmi imaginez o paradă. Cu mingea unor puști, nu cu mitraliere parcă luate pe inventar din recuzita unui teatru vechi. Mulțumesc, acum poate să vină și Putin. În vizită oficială, voi la ce vă gîndeați?