Fotbal, proba scrisă

La FCSB, proba fotbal a ajuns restanţă la Bacalaureat, în sesiunea de toamnă

După ce ai fost gladiator atîţia ani la Steaua, să ajungi, acum, să te transformi în Domnul Goe, protejatul lui mam’mare Becali, cu mamiţa Ţiţi aranjîndu-ți pălăria de antrenor, în timp ce tragerea semnalului de alarmă în circulația mingii e singura amprentă pe jocul echipei, iată noul tablou, cel puțin în contrast cu imaginea de pînă acum a lui Rădoi. Oare cîte tatuaje de pe corpul lui Mirel vorbesc despre compromisuri?

Eleganța în interviuri, explicațiile oferite cu mult bun simț arată că locul lui Rădoi e în amintirile consistente despre fotbal, unde îl știu suporterii, și nu în acest clișeu regizat de Gigi Becali la care, din păcate, devine părtaș. În 2010, cînd s-a retras de la națională, Rădoi a invocat principii, a invocat cuvîntul dat, a invocat obrazul. Adică, tocmai nimicurile care făceau pe vremuri galeria să-i fredoneze numele. Banderola de căpitan al Stelei e acum băgată în mașina de spălat laolaltă cu pălăria de mariner.

Jucătorii transferaţi la Steaua au fost aduși și cu acordul lui. Planul șubred fără continuitate pe banca tehnică după cîștigarea campionatului, fără siglă, fără stadion, fără transferuri, fără licență de antrenor, fără manager, fără juniori, fără susținerea publicului, a fost doar o ciupeală care nu a mai ținut, în dauna unui proiect serios, de durată.

E drept, Becali a plătit impozite, a plătit salariile jucătorilor la timp, dar asta pentru că profitul a fost viu cît ciupeala era încă în cărți. Dar nici măcar într-un campionat în care profesionismul începe cu alergarea rațelor pe teren, vorba lui Șumudică, doar detaliul ăsta elementar, să îți plătești angajații, nu poate face diferența la nesfîrșit. E ca și cum o companie aeriană e cea mai bună, doar pentru că în avioanele lor se aplaudă cel mai tare la aterizare. Dacă nici aterizarea nu iese, atunci ce?

Anul ăsta, la Bacalaureat, nu a picat Caragiale. Printre altele, a picat o poezie de Labiș, un text argumentativ despre implicarea tinerilor în activități umanitare și dacă te scoteai cu astea două subiecte, luai lejer baremul. La cîte refrene de galerie i-au fost închinate și la cîte acțiuni a participat cu echipa de Sărbători, cît de greu să fi fost? Atunci ce să mai zicem de un 4-4-2, sau 4-2-3-1, parcă ceva de genul folosea Oli la arabi. Hai că pe Claudiu Răducanu l-am fi crezut, că vrea să o ia pe scurtătură, dar pe Rădoi antrenorul de acum, nici măcar, căpitanul din trecut nu l-ar crede, că nu poate. Măcar de l-ar fi ascultat şi nu se grăbea.