Tudor Octavian

Finețea observației și meșteșugul își dau mâna în texte care pot fi citite și la berărie, și la biblioteca Academiei

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Tudor Octavian
Un articol care nu merge cu sarmale și cârnați

Un fost coleg de la filologie, devenit cercetător lingvist, a alcătuit, în paralel cu sarcinile de serviciu și, s-ar putea spune, în pofida acestora, două tomuri masive, coborând în istorie și apoi urcând “la zi”, cu cele două definiri ale […]

...

Mai bine pe tușă, decât în spital

Dacă arbitrii ar sancționa toate faulturile golănești – din spate, la glezne, la fibră și prăvălirile pe adversar – prin care cei mai mulți dintre jucătorii cu o tehnică precară și cu o genă de maidan a răzbunării, la jumătatea […]

...

Eu, noi și regalitatea

Pentru mine, cel crescut cu o istorie mincinoasă și îmbătrânind în diversiune, toate informațiile privind regalitatea și rolul ei în devenirea modernă a României, au renăscut cu un plus de sens, într-un imens vid afectiv, odată cu reîntoarcerea acasă a […]

...

O corvoadă și o pagubă-n ciuperci: Cupa României

Cu excepția lui Miriuță, condamnat să bată măcar în Cupă, până ce va ști dacă mai rămâne la Dinamo, și a unor echipe din Liga a 2-a, dar și acestea cu niște motivații în afara gloriei sportive, Cupa României la […]

...

Fotbalul cu epoleți de generali și colonei

Că, probabil, așa stau lucrurile în toată lumea. Și că nu e deloc bine să ai păreri foarte apăsate despre generalii și coloneii deveniți subiecții unor scandaluri bugetare, fiindcă orice ar face și ar drege aceștia, e pentru apărarea patriei, […]

...

Campionii cu biciclete şi case în mahala

Oţelul trebuie alungat imediat după primul loc. Îi ajunge cît a visat!

Prima ligă a fotbalului nostru e plină de ciudăţenii şi de lucruri contra naturii. E ca o bicicletă fără cadru, căreia nu-i mai lipsesc decît şaua şi ghidonul, […]

vineri, 29 octombrie 2010, 5:03

Oţelul trebuie alungat imediat după primul loc. Îi ajunge cît a visat!

Prima ligă a fotbalului nostru e plină de ciudăţenii şi de lucruri contra naturii. E ca o bicicletă fără cadru, căreia nu-i mai lipsesc decît şaua şi ghidonul, ca să se cheme trotinetă. Avem o echipă – Sportul studenţesc – fără public, o alta – Brăneştiul – fără stadion, o campioană – Urziceniul – fără echipă, un mare tam-tam – Steaua – fără antrenor, iar acum, hop şi Galaţiul pe primul loc, cu fotbalişti de-adevăratelea, dar fără maşini, fără vile şi fără conturi barosane în bănci.

Că Oţelul bate tot cu jucători fără nume şi fără bani, fără brazilieni şi africani second hand, fără prinţi de Bamboo şi fără fără vedete consumate, care şi-au plimbat mediocritatea, pînă a fi alungaţi înapoi, în România, prin mai multe cluburi europene, n-ar fi ceva să ne mire. Dar să vii la antrenament cu autobuzul şi cu bicicleta  dintr-un cartier cu blocuri muncitoreşti, să nu fii tot timpul pe prima pagină în publicaţiile de citit la WC, să nu spargi zeci de mii de euro pe celulare cu diamante şi sute de mii pe maşini de asalt, care iau în bot trecerile de pietoni cu pietoni cu tot şi nu pot fi urmărite penal, fiindcă gonesc mai repede decît Loganurile poliţiei, asta nu-i de conceput.

Să nu se găsească oare în tot oraşul nişte analfabeţi care nu lovesc mingea fără o sută de mii de euro la instalare şi încă o sută la transfer, pentru păcălirea altor oieri şi penali de rang naţional? Să nu fie în stare un oraş ca Galaţiul să tragă la  ultimele locuri, cînd, cu mult mai mulţi bani, Pandurii cad de trei ani în Liga a doua şi tot din Liga întîi o să retrogradeze? Să nu se găsească în tot judeţul nişte curve de televiziune, ca să aibă băieţii de la Oţelul cu cine să colinde cluburile de fiţe şi să-şi ruşineze familiile?

Oţelul Galaţi trebuie alungat în cel mai scurt timp de pe primul loc fiindcă dă peste cap tot falimentul fotbalului românesc. Cum să pierzi de fiecare dată onorabil în Liga Campionilor cu o echipă care cîştigă într-un an cît Mircea Sandu într-o lună? Cum să îndrăzneşti la titlu cu o formaţie la care nu se bagă neamul Becali? Galaţiul trebuie să-şi vadă lungul nasului. Să fie mulţumit c-a fost lăsat două-trei luni să viseze cu şaua de bicicletă sub fund. În fotbal, e vremea limuzinelor de neam prost, a ochelarilor de Sicilia  şi a trabucelor de Cazino.

Comentarii (4)Adaugă comentariu

Comentează