Fotbalistul cu bac-ul luat

Mirel Rădoi și Patrick Petre au ratat bacalaureatul, dar au dat savoare acestei știri de senzație prin faptul că se numesc Mirel Rădoi și Patrick Petre.

Bac-ul nu l-au reușit nici cei mai mulți din puținii fotbaliști care s-ar zice că au terminat liceul, însă neavând un nume de știre, eșecul lor nu interesează. În fotbal, trebuie să ai noroc și în ghinion. Dacă Patrick n-ar fi băiatul lui Florentin Petre, notorietatea sa n-ar fi fost de ajuns pentru a-l plasa într-un titlu de știre dimpreună cu Rădoi.

Problema în cazul fotbaliștilor care se încumetă să meargă la un liceu e dacă chiar merg la liceu! Cu cât sunt mai performanți, cu atât au mai puțin timp, mai puțină chemare și mai puține motive să frecventeze școala, iar simpatia profesorilor și îngăduințele tradiționale față de situația sportivilor mai cunoscuți funcționează ca un statut pentru exceptați.

Cum să-i ceri unui Mirel Rădoi să comenteze psihologiile din piesa „Citadela sfărâmată” când și dacă ar fi în stare tot n-ar avea sens? La ce-i slujește unui profesionist, care are în cap numai fotbal și iarăși fotbal, învățătura și așa în afara epocii de la cele mai multe dintre lecțiile din liceu?

Dacă un sociolog cu inimă pentru starea sportivilor după ce ies din prim-planul performanței ar face un studiu la nivel național, am realiza ceea ce e de altfel de ordinul evidenței și anume că nu poți fi mare, mare performer și totodată un merituos absolvent de facultate. Cazul celor câțiva fotbaliști care au o licență universitară „pe bune”, dar tot din fotbal trăiesc, e semnificativ.

Minciuna la noi are o bază de mase în condiția fotbaliștilor de dinainte de 1990, când erau plătiți ca maiștri în fabrici și uzine ca să se poată chema „amatori”, iar o bună parte, mai ales partea provenind de la echipele așa-zis universitare, căpătau și diplome de absolvenți de facultăți.

Lucrurile s-au schimbat, iar performanța în sport e atât de bine plătită încât îi permite celui care își încheie cariera de stadion alte cariere și nu neapărat cu o diplomă de bacalaureat la bază. Mai ales că tot felul de școli superioare particulare vând diplomele ca pe o marfă oarecare. Ca să nu mai vorbim de condiția internațională a multor fotbaliști români, în contractele cărora nu există și rubrica de studii. Câștiga oare Rădoi mai multe milioane de dolari la arabi dacă avea și un doctorat în nu știu care știință?

Nu pledez pentru dreptul fotbalistului de a rămâne analfabet, dar și pentru a avea noi opinii în chestiunea școlirilor lui e nevoie de adevăr. Adică de un răspuns argumentat la întrebarea: la ce-i slujește diploma de bacalaureat unui fotbalist după ce nu mai e performant și nu mai speră la un contract în muncile din fotbal? z