Muturinho se întoarce!
Amintiri dintr-un viitor care nu-i chiar aşa de fantastic

Cum trece timpul! Sîntem deja în 2025, un an decisiv pentru prezentul și viitorul fotbalului autohton. Campionatul programează trei derby-uri între formațiile care dau practic toți jucătorii de bază ai naționalei aflate în plină campanie pentru calificarea la Campionatul Mondial, categoria calici. E vorba de tradiționalele confruntări Unirea Jucu – Înainte Modelu, Șoimii Pîncota – Academica – Clinceni și Becicherecu Mic – BCSBXYZW, mizele meciurilor fiind, de cînd Federația a decis formula de campionat cu numai șase echipe, retrogradarea sau titlul.
Momentul, și așa tensionat de nenumăratele transferuri fulminante efectuate uluitor săptămînă de săptămînă și mai ales de faptul că patronul FCSBXYZW a investit zdrobitor în comisia de arbitri, e halucinat de o știre cutremurătoare venind tocmai din Botswana, și anume că celebrul nostru briliant Muturinho a reușit un transfer incredibil de genial la cel mai faimos club din Alaska, MHG, mai cunoscut și ca Mahabalissa Hurukama Gutaguta. Alaska a devenit de ani buni, mai mult decît India, o atracție pentru jucătorii aflați la a treia și la a patra tinerețe.
Cariera și așa aiuritor de reușită a lui Muturinho a cunoscut, după ce vedeta a împlinit miraculoasa vîrstă de 35 de ani, cîteva evenimente absolut incendiare, între care alte patru căsătorii și toate reușite, șapte divorțuri șocant de năucitoare și mai multe pase decisive în ultimele minute la fiecare din cele opt echipe din India, Pakistan, Zambia, Liechtenstein, Borneo, Gibraltar, Republica Independentă Burumburu Gară și Insula Paștelui, pe care le-a ajutat să retrogradeze.
Ultimul transfer i-a motivat șocant pe numeroșii fani ai diamantului din media să anunțe, în sfîrșit, disponibilitatea acestuia pentru tricoul cu numărul 10 al naționalei. Muturinho însă condiționează revenirea sa în țară de rechemarea în tricourile primei reprezentative a doi foști colegi de generație, Surduinho și Șchiopuinho, la fel de dispuși să scoată România din excepționalul anonimat în care au promovat-o, în numai un deceniu de imens amatorihno și sublim becalinho, Liga, Federația și specialiștii ei de la Jilava, Poarta Albă și Rahova.
Media românească a explodat, și pe bună dreptate, la legitimele acuzații pe care ametistul Muturinho i le aduce recent aurului turcesc Murinho, pornind de la zguduitoarele aroganțe ale celebrului ratat de la Chelsea. Spre rușinea sa, frustratul și marginalizatul Murinho nu numai că nu a răspuns la eleganțele atît de rafinate și de nemuritoare ale smaraldului Muturinho, dar și-a permis să-l confunde cu modestul safir Ronaldinho.
Dar ne-am cam luat cu vorba și timpul trece. Nu mai e mult și intrăm în 2035, iar Muturinho s-ar putea să ne întoarcă spatele sau, mă rog, ce i-a mai rămas de întors din ce-a strîns în carieră. Fără rubinul Muturinho, fotbalul n-o să mai fie niciodată ce a fost și naționala va fi obligată să-l învețe să vorbească din nou românește pe impetuosul chihlimbar chinez Ta Na Se.