Ţucudean şi-a tras un Ferrari

Cîteva zile la rînd, vestea că dinamovistul şi-a cumpărat o maşină de 200.000 de euro mi-a agresat intimitatea

Orice ziar aş fi deschis şi orice canal tv aş fi accesat, isprava lui Ţucudean părea la fel de importantă, dacă nu […]

Cîteva zile la rînd, vestea că dinamovistul şi-a cumpărat o maşină de 200.000 de euro mi-a agresat intimitatea

Orice ziar aş fi deschis şi orice canal tv aş fi accesat, isprava lui Ţucudean părea la fel de importantă, dacă nu chiar mai importantă, ca războiala din USL, nebunia din Ucraina şi luptele olimpice de la Soci.

Faptul că un fotbalist român de mîna a doua îşi trage o maşină de mîna-ntîi e banal şi n-ar trebui comentat. Cum dau de bani, jucătorii noştri îşi trag vedete bine tunate, motoare de raliu, ceasuri de manelişti şi celulare de platină. Parcă s-ar grăbi să-i spargă. Pînă şi dicţionarul fuduliei de parvenit are un aplomb exclusivist. Ştirea ar fi trebuit să fie şi mai explicită: ca să-şi bage un Ferrari, briliantul lui Negoiţă a spart două cărămizi de euroi.

Marea veste de prima pagină însă ar fi fost dacă Ferrari îşi trăgea un Ţucudean. Parcă-l şi văd pe patronul faimoasei scuderii clamîndu-şi în faţa personalului izbînda: Copiii tatii, oameni ne-am făcut, ne-am tras un Ţucudean ! Partea nasoală în toată vînzoleala asta din media e că maşina lui Ţucudean va mai fi o zi, două subiect monden numai dac-o va face praf. Sau dacă Ţucudean va fi cumpărat cu nişte zeci de milioane de euro de Barcelona sau de Chelsea. Caz în care ţucudeanul va fi luat la mişto. Cum adică, să-l dai jos de pe soclu pe un Messi şi să te tîrîi la volanul unei rable de numai 200.000 de euro?! Faci de rîs fotbalul românesc, se uită la tine cu jenă BMW-urile, îţi dau papucii Biancele.

Din cîte se vorbeşte prin tîrg, băiatul are un tată cu stare. Îşi poate permite şi un Lamborghini. Că un Lamborghini în calicia Bucureştiului e tot atît de aiurea ca un Ţucudean lîngă un Cristiano Ronaldo, asta e altă treabă. Cea care interesează la noi e nepotrivirea dintre prestaţia în teren a fotbalistului şi fiţele lui în societate. Ţucudean a ratat startul spre statutul de mare jucător. E unul ca atîţia alţii care promiteau cînd evoluau în lumea mai liniştită a provinciei, dar se blochează de îndată ce ajung între închipuiţii din Capitală. Dacă Ţucudean şi-ar putea trage cu banii lui un antrenor de clasă, poate c-ar mai avea o şansă de a-şi onora bolidul. Omul trebuie să se potrivească la ştaif cu lucrurile lui. Aşa însă între nişte colegi cu contracte din ce în ce mai mici, soarta celui care vine la antrenamente în Ferrari nu-i de invidiat. O să descopere în curînd şi Ţucudean cum merg pasele între proprietarii de Dacii şi cum e să nu joci la nivelul la care te obligă nobleţea.