O problemă de diagnostic

La Steaua şi la Dinamo, loturile sînt foarte competitive doar în contracte. Nu-ţi pune singurul diagnosticul – spun medicii – fiindcă situaţia e întotdeauna mai gravă decît crezi tu. Toate diagnosticele puse echipelor Steaua şi Dinamo de către antrenorii şi […]

La Steaua şi la Dinamo, loturile sînt foarte competitive doar în contracte. Nu-ţi pune singurul diagnosticul – spun medicii – fiindcă situaţia e întotdeauna mai gravă decît crezi tu. Toate diagnosticele puse echipelor Steaua şi Dinamo de către antrenorii şi proprietarii lor, par a se potrivi mai bine altor formaţii de aiurea. În nici un caz celor pe care le-am văzut evoluînd sub aceste nume. Diagnosticele interesînd meciurile cu Benfica şi FC Sevilla. – de dinainte de partidele tur, între tur şi retur, şi la ieşirea din cursă – se referă de fapt la Steaua şi Dinamo de anul trecut. . Mai bine zis, la nişte vremuri cînd îţi puteai baza opiniile şi presupunerile pe ceva. Formaţiile cu care primele două clasate din Liga I încep returul sînt, în mai toate privinţele şi la bază, altcumva decît cele care au încheiat turul. Şi cu totul altele, ca stare de spirit, ca lot valid şi ca motivaţii de toate naturile, decît Steaua şi Dinamo din lunile cînd se aflau pe val. Fără concurenţa impetuosului Ganea, Niculescu şi Dănciulescu nu dovedesc nimic. Dar chiar nimic! Fără soluţiile imprevizibile şi eficiente ale lui Dică, atacul Stelei e o apărare foarte avansată. La Dinamo, unicul jucător care dă mare personalitate postului e Lobonţ. La Steaua, Cernea e ultimul amator dintr-un lot care a jucat la unele meciuri internaţionale cu mult aplomb profesionist.

Partidele cu Benfica şi FC Sevilla, privite cu ochiul unui diagnostician din afară, ne spun că probleme cluburilor nu-s la antrenori, ci la loturi. Despre loturile Stelei şi al lui Dinamo se poate vorbi ca în anecdota aceea de dinainte de 1990, care spunea că s-a terminat recoltatul grîului la Comitetul Central şi la Televiziune, dar încă nu s-a terminat la Radio. Steaua şi Dinamo au loturi competitive în contracte pe statele de plată, în declaraţiile purtătorilor de cuvînt, şi mai ales în transmisiile de radio şi televiziune. în articolele unor simpatizanţi şi mai ales în transmisiile de radio şi televiziune. În teren -şi în chipul cel mai vădit pe terenurile Europei – loturile sînt pline de nume grele şi de jucători atît de improbabili, încît fluctuaţiile de la meci la meci şi uneori şi de la altă repriză la alta s-ar cuveni sancţionate prin contract.

În fine, o utopie de om care vrea să înţeleagă şi să ajute. Dacă fotbalul românesc ar avea un Parlament şi eu aş fi printre deputaţii îndreptăţiţi să propună legi, aş interzice, fie şi numai pentu un timp, centrările înalte în careul advers. Statisticile meciurilor le ignoră, deşi cele mai multe din mingile, care ar putea fi lucrate cu folos de vîrfuri, zboară aiurea sau devin faze lejere, de antrenament pentru vînjoşii fundaşi ai fotbalului continental. E ciudat cum Rednic şi Olăroiu refuză să vadă un lucru pe care tribunele îl condamnă tot timpul.