Tudor Octavian

Finețea observației și meșteșugul își dau mâna în texte care pot fi citite și la berărie, și la biblioteca Academiei

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Tudor Octavian
Un articol care nu merge cu sarmale și cârnați

Un fost coleg de la filologie, devenit cercetător lingvist, a alcătuit, în paralel cu sarcinile de serviciu și, s-ar putea spune, în pofida acestora, două tomuri masive, coborând în istorie și apoi urcând “la zi”, cu cele două definiri ale […]

...

Mai bine pe tușă, decât în spital

Dacă arbitrii ar sancționa toate faulturile golănești – din spate, la glezne, la fibră și prăvălirile pe adversar – prin care cei mai mulți dintre jucătorii cu o tehnică precară și cu o genă de maidan a răzbunării, la jumătatea […]

...

Eu, noi și regalitatea

Pentru mine, cel crescut cu o istorie mincinoasă și îmbătrânind în diversiune, toate informațiile privind regalitatea și rolul ei în devenirea modernă a României, au renăscut cu un plus de sens, într-un imens vid afectiv, odată cu reîntoarcerea acasă a […]

...

O corvoadă și o pagubă-n ciuperci: Cupa României

Cu excepția lui Miriuță, condamnat să bată măcar în Cupă, până ce va ști dacă mai rămâne la Dinamo, și a unor echipe din Liga a 2-a, dar și acestea cu niște motivații în afara gloriei sportive, Cupa României la […]

...

Fotbalul cu epoleți de generali și colonei

Că, probabil, așa stau lucrurile în toată lumea. Și că nu e deloc bine să ai păreri foarte apăsate despre generalii și coloneii deveniți subiecții unor scandaluri bugetare, fiindcă orice ar face și ar drege aceștia, e pentru apărarea patriei, […]

...

Şumudică, miză mică

Vasluiul trage la titlu. Sau la Liga Campionilor. Sau ceva în genul ăsta

Multe nume trimit cu gîndul la destin. Nu degeaba au inventat artiştii numele de scenă şi de afiş, iar poeţii pseudonimul. În cazul lui Şumudică-antrenorul, numele e […]

sâmbătă, 7 iulie 2012, 12:00

Vasluiul trage la titlu. Sau la Liga Campionilor. Sau ceva în genul ăsta

Multe nume trimit cu gîndul la destin. Nu degeaba au inventat artiştii numele de scenă şi de afiş, iar poeţii pseudonimul. În cazul lui Şumudică-antrenorul, numele e conform cu felul său de a se da în spectacol la marginea terenului. Un bîlci, cu clovnul Şumudică contorsionîndu-se, chinuindu-şi freza din toate poziţiile, ţopăind şi schimonosindu-se, doar, doar va rîde plebea. Nu scriu despre condiţia de antrenor de Liga-ntîi a lui Şumudică numai pentru că l-a luat domnul Porumboiu la Vaslui. Una din definiţiile talentului e şi aceea că n-ai încotro. Domnul Porumboiu e în acest sens foarte talentat: toate contractele cu antrenorii s-au încheiat la strîmtoare, adesea cu ambele părţi la mare strîmtoare.

Imaginea lui Şumudică în rol de antrenor-ţopăitor mi-a apărut înaintea ochilor în timpul finalei Italia – Spania. Mă uitam la supremul Del Bosque cum îşi controla echipa stînd nemişcat pe bancă, cu privirea aceea consolată a vîrstnicului care ştie că mai mult decît cel mai mult nu se poate şi, cum spuneam, brusc au început să-mi defileze prin memoria vizuală toţi Şumudicii fotbalului nostru. Altfel spus, antrenorii care cred că pot compensa absenţa unei reale autorităţi profesionale, a autorităţii metodei şi a rezultatelor, ţopăind nu doar pe marginea terenului, ci şi de la un club la altul.

Păzea Ligă mică, vine Şumudică! La fel ca atîţia alţi mediocri de elită care n-ar fi în stare să promoveze pe bune o formaţie din Liga a II-a, Şumudică nici nu apucă să ducă pînă la capăt primul antrenament că se pune pe făcut valuri în media anunţînd TITLUL la Vaslui. La cariera sa de pînă acum, la harul cu care a îmbrobodit cîţiva patroni cu vanităţi de clarvăzători şi care n-au timp nici să-şi numere banii, darmite să priceapă şi ce-i acela un antrenorat de clasă, normal ar fi fost să anticipeze o finală continentală FC Barcelona- FC Vaslui.

Drept care mă simt dator să-i dau domnului Porumboiu vestea cea mare: nu mai contează că n-o să ia nici anul acesta titlul, important e că n-o să retrogradeze! Nu-s profet, dar mă bazez pe nişte fapte. Şumudică n-a retrogradat nici una din formaţiile pe care le-a antrenat. Nu le-a retrogradat sau nu a fost lăsat să le retrogradeze, e totuna. E bun, prin urmare, pentru titlu!

Comentarii (53)Adaugă comentariu

Comentează