Tudor Octavian

Finețea observației și meșteșugul își dau mâna în texte care pot fi citite și la berărie, și la biblioteca Academiei

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Tudor Octavian
Un articol care nu merge cu sarmale și cârnați

Un fost coleg de la filologie, devenit cercetător lingvist, a alcătuit, în paralel cu sarcinile de serviciu și, s-ar putea spune, în pofida acestora, două tomuri masive, coborând în istorie și apoi urcând “la zi”, cu cele două definiri ale […]

...

Mai bine pe tușă, decât în spital

Dacă arbitrii ar sancționa toate faulturile golănești – din spate, la glezne, la fibră și prăvălirile pe adversar – prin care cei mai mulți dintre jucătorii cu o tehnică precară și cu o genă de maidan a răzbunării, la jumătatea […]

...

Eu, noi și regalitatea

Pentru mine, cel crescut cu o istorie mincinoasă și îmbătrânind în diversiune, toate informațiile privind regalitatea și rolul ei în devenirea modernă a României, au renăscut cu un plus de sens, într-un imens vid afectiv, odată cu reîntoarcerea acasă a […]

...

O corvoadă și o pagubă-n ciuperci: Cupa României

Cu excepția lui Miriuță, condamnat să bată măcar în Cupă, până ce va ști dacă mai rămâne la Dinamo, și a unor echipe din Liga a 2-a, dar și acestea cu niște motivații în afara gloriei sportive, Cupa României la […]

...

Fotbalul cu epoleți de generali și colonei

Că, probabil, așa stau lucrurile în toată lumea. Și că nu e deloc bine să ai păreri foarte apăsate despre generalii și coloneii deveniți subiecții unor scandaluri bugetare, fiindcă orice ar face și ar drege aceștia, e pentru apărarea patriei, […]

...

Ultima soluţie, înc-o restituţie

Piţurcă a jucat la două capete şi i-a ieşit. Bravo lui!

Statul i-a restituit lui Victor Piţurcă „naţionala”.

Dar nu statul de drept, ci statul la rînd, statul în espectativă. Mai bine zis, statul la cotitură. Soluţia cu Piţurcă din […]

sâmbătă, 18 iunie 2011, 12:53

Piţurcă a jucat la două capete şi i-a ieşit. Bravo lui!

Statul i-a restituit lui Victor Piţurcă „naţionala”.

Dar nu statul de drept, ci statul la rînd, statul în espectativă. Mai bine zis, statul la cotitură. Soluţia cu Piţurcă din nou la „naţională”, după ce a fost jignit masiv în două rînduri, nu vine de la Mircea Sandu. Vine de la conjunctură. Mircea Sandu l-a solicitat cu nasul în pămînt pe Piţurcă, nu ca o ultimă soluţie, ci pentru că nu mai avea nici una. Să pupi acolo unde ai scuipat, nu-i niciodată o rezolvare. E o înfrîngere. Revenirea, într-un moment de criză în absolut, figura ca soluţie doar în foarte elaboratul scenariu de aşteptare al fostului şi actualului selecţioner Piţurcă.

Nu trebuie să căutăm explicaţii de dedesubt, cînd ele sînt toate la vedere. Una din definiţiile talentului spune că talentul e atunci cînd n-ai încotro. Mircea Sandu a dat acum o probă de mare talent: n-a avut nici un încotro.

Faptul că a fost ultimul de pe lista de 8 candidaţi ai lui Mircea Sandu a reprezentat pentru cel mai chibzuit, mai orientat şi mai coerent în idei şi în acţiuni dintre antrenorii români, pe numele său Piţurcă, un motiv de relaxare. Cînd a declarat că a dorit „naţionala”, Piţurcă n-a spus ce era mai important, şi anume că o dorea numai în aceste circumstanţe, de om al ultimei soluţii. Tot ce va decide şi va izbuti în mandatul de acum, va decide şi va izbuti în condiţia de om liber, care are de cîştigat mult şi nimic de pierdut. Astfel stînd lucrurile, de ce să se fi simţit Piţurcă jignit pentru anonimul loc 8? Jignitor ar fi fost un loc 2 sau 4, pe lista lui Mircea Sandu. Locul 8 nu era ultimul, era, de fapt, nici un loc. Piţurcă a reprezentat o soluţie în mintea gazetarilor. Şi, bineînţeles, în mintea sa.

Dacă Piţurcă termină prost campania, începută mai mult decît prost de Răzvan Lucescu, nu-l culpabilizează nimeni. Doar n-o să-l facă răspunzător de eşec cei doi naşi de cruce care au garantat eşecul. Dacă va califica „naţionala” la Euro – iar eu, unul, am motive bune să cred că va reuşi – devine invulnerabil ca tehnician de elită tot restul vieţii. Imposibil nu e. Însă e genul de posibilitate mai aproape de miracol decît de raţiune. În ambele situaţii, Piţurcă are cale liberă pe mai departe. Singurul, din cei 7 de dinaintea lui pe lista disperării, cu drum deschis şi cu un maximum de libertate în decizie. Piţurcă a jucat la două capete şi i-a ieşit la trei. Ceilalţi 7 aveau o şansă mică la un capăt, şi pierdeau triplu.

Comentarii (19)Adaugă comentariu

Comentează