Cei care l-au creat pe acest Ilie Năstase
Bietul fost, el chiar crede că este cine este, adică general și parlamentar cu drept de a ne decide soarta

Toate comentariile, la ultimele nerozii publice ale fostului Ilie Năstase, dar absolut toate sunt în marginea chestiunii, întrucât au în vedere numai condiția sa de cândva glorie a sportului românesc și nu pe aceea actuală și completă, de cândva candidat la Primăria Capitalei, de general la zi al Armatei Române și de până ieri senator făcător de legi, altfel spus de decident de seamă în Stat și în viețile noastre.
Când insul își bate nevasta în stradă, nu e doar un scandalagiu emerit al arenelor sportive, e senatorul și generalul, e Parlamentul și Armata. Așadar, nu e vorba doar despre CE, e vorba despre DE CE?
Cred că aceste comentarii inflamate, ce privesc doar primitivismele actualului Năstase, nu erau altele nici dacă omul ar fi fost manevrat de-a lungul timpului de toate partidele politice în rang de chirurg șef la Spitalul Municipal, de rector la Conservator ori de Patriarh-mareșal. Iar dacă nu ținem minte niciun ministru al Culturii mai de Doamne-Ajută, din acești ultimi 27 de ani, l-am fi ținut minte precis dacă s-ar fi chemat Ilie Năstase.
E anatemizat un ins care nu există. Un fals de imagine în politică și administrație națională. Bietul fost, el chiar crede că este cine este, adică general și parlamentar cu drept de a ne decide soarta. El nu înjură în public, el e senatorul care face legea. Trăiește într-o lume paralelă, e convins că e deasupra legii și un exceptat de la orice practică a bunei conviețuiri. E sincer în trăirile și țâfnele sale de mascul alfa.
Mârlănii de repertoriu a produs cam dintotdeauna fostul, numai că în lumea bine definită a sportului, unde pitoreștii de tipul său erau nu doar îngăduiți, ci și stârniți să dea o pată de culoare comunistă clasamentelor. Să nu uităm că Ilie Năstase a fost mai întâi manevrat ca imagine de Țiriac. În cuplu, unul era civilizatul sobru și celălalt comicul cu geniul rachetei. Poate c-ar fi vremea să fie întrebați și ofițerii noștri de carieră, acum în funcție ori pensionari, ce gândesc despre puhoiul de înălțări în grade de colonei și generali a unor foști fotbaliști, cântăreți, poeți și talpani și în ce chip fac aceștia astăzi oficiul de imagine al armiei Natoromâne.
Și ar mai fi ceva de știut. Cu cât e mai luat în seamă Ilie Năstase, ca o fatalitate a vieții de vedetă, cu atât mai iertat va fi de toată lumea. Dovadă și felul în care îl apără alte foste glorii ale sportului, care reclamă, prin derapajele lui Năstase, și dreptul lor la niște nervi mai urâți.