Primiți cu insolvența?

Ce se ascunde în spatele ingineriilor financiare pe banii statului făcute de așa-zișii investitori din fotbalul românesc

Avem zilnic vești cu de-amănuntul despre transferurile și treburile interne ale Stelei, dar numai prin excepție și noutăți de la alte echipe. De fapt, numai Steaua, Dinamo și Viitorul discută, la modul transparent, despre mișcarea banilor în relație directă cu situația la zi a jucătorilor.

Celelalte formații din prima ligă, deși fac și ele tot felul de combinații interesând lotul, practică un gen de discreție vecin cu ascunzișul. Am avea și de la ele informații, dacă chiar ar vrea să se știe ce și cum, dar nu avem fiindcă…

Aici e cheia ecuației financiare a campionatului, la statutul confuz al afacerii numite fotbal în orașele și comunele unde, prin diferite inginerii în marginea legii, finanțarea privaților e în mare parte de la stat, adică de la primărie și județ, care tot stat sunt.

Scriu acest articol prin referire la cererea de intrare în insolvență a echipei Gaz Metan Mediaș, una din cele trei – Steaua, Viitorul și Gaz Metan – despre care Dumitru Dragomir îmi profețea, cu aerul că e vorba de un secret știut de toată lumea, că stau bine cu bugetul. Pe moment, am gândit și eu că „Oracolul” are dreptate: Gaz Metan înseamnă subvenții sub acoperire.

La fel cum sub acoperire au fost și fondurile controlate la Pandurii de dispărutul Simota. Iată însă că Gaz Metan Mediaș, presat probabil de grija unui control de sus, de acolo de unde nu mai e nici milă, nici îndurare fiscală, se precipită și cere insolvență. Dar și această știre e cumva sub acoperire, în sensul că nu aflăm și rațiunile de detaliu ale demersului.

Un altfel de clasament, mai bine zis un clasament al șanselor de supraviețuire în prima ligă nu pe bază de punctaj, ci de buget, ar fi mai lămuritor, în ce privește viitorurile fotbalului nostru, viitorul imediat și cel din anii următori. Insolvența e un pas în gol în direcția falimentului. Americanii spun că nu există probleme, există numai soluții.  În cazul cluburilor care au luat bani de la stat, ca și cum statul – în condiția lui județeană sau municipală – e dator să țină o echipă de fotbal, indiferent cine și cum o fură, cu bucata sau cu întregul, se pare că vine un decont. Sunt prea multe formațiile care fac acum pași în gol așteptând miracole și iertări, ca să mai vorbim de excepții și de întâmplări nefericite.

De aceea, media are zilnic știri cu niște sume la vedere numai de la Steaua, Dinamo și de la Viitorul, fiindcă aici și plătitorii sunt la vedere. În ce privește restul clasamentului, vom avea și de acolo vești despre plătitori și încasatori, dar de la ANAF, DNA și DIICOT.

Problema nu mai e dacă, problema e când. Mă întreb chiar dacă nu vom fi curând țara care va avea un campionat plin de formații atât de depunctate din start, din cauza necazurilor bugetare, încât următoarele clasate după Steaua, Dinamo și Viitorul să termine campionatul cu niște foarte onorabile zero puncte. Cum termină acum turul Timișoara.