Întrebarea nu e DACĂ, întrebarea e CÎND?

Olanda, care e o ţară a digurilor la mare, a născut, logic, şi nişte zicale cu valoare de norme.

Cînd un dig începe să se rupă – spune unul din aceste proverbe cu temei ingineresc, nu se rupe doar într-un […]

Olanda, care e o ţară a digurilor la mare, a născut, logic, şi nişte zicale cu valoare de norme.

Cînd un dig începe să se rupă – spune unul din aceste proverbe cu temei ingineresc, nu se rupe doar într-un loc, se rupe tot. Asta se întîmplă acum şi în fotbalul românesc: s-a rupt digul şi dau năvală DNA-ul, Fiscul, Poliţia, media, altfel spus, Penalul Cel Mare. Din care cauză nu aduce anul ce aduce dimineaţa.

Dimineaţa de joi, de exemplu, vine cu afacerea Bucşaru, omul căruia i-a reuşit cu un maximum de profit şmecheria Unirea Urziceni. Orice ins cu bani mulţi poate să fabrice în doi ani o echipă cu care face un voiaj de lux sau două în Cupa Campionilor şi apoi se dă deoparte. CFR Cluj e cam acelaşi scenariu, cu unele inovaţii la jaf şi în ţară. Dacă e atît de uşor de fraudat Europa, cu nişte echipe create ca să nu existe, de ce să te opreşti cu reţeta în ţară? Astra Ploieşti – Giurgiu nu-i altceva decît povestea Bucşaru, dar cu cheltuieli de preparat cacealmaua mai mari. Cu bani, poţi pune un întreg campionat în amorţire cumpărînd într-o noapte toţi atacanţii rivalilor, cam în acelaşi fel în care un veleitar bogatissim ar cumpăra într-o zi toate librăriile ca să-şi vîndă în ele numai o carte a lui.

Cu banii cenuşii ai Europei de Est s-a pervertit masiv şi Fotbalul naţional din Vest. Ce-i altceva Chelsea decît o Unirea Urziceni rusească în Anglia? Am putea numi fenomenul paradoxul britanic, dacă ar fi doar un fenomen şi nu o porcărie, tolerată de englezi cam cu aceeaşi confortabilă laşitate ca la români! Au fotbal intern, au şi cluburi puternice la extern, dar naţională nu mai au de ani buni şi nici n-o să mai aibă.

În zilele acestea, fotbalul nostru trece de jumătate în Marele Caz Penal încă numit Campionat, Ligă şi Federaţie. Şase cluburi în insolvenţă, puşcăria cu porţile larg deschise pentru un al doilea tsunami – de data asta nu cu impresari, ci cu primari, patroni şi escroci de uz intern -, FRF-ul e pe un minus masiv, Piţurcă e gata să dea cu subsemnatul, iar la cluburile retrogradabile, unde pare să fie linişte şi resemnare, întrebarea nu e DACĂ, întrebarea, care pare să motiveze şi liniştea, şi resemnarea, e CÎND?

Altfel, campionatul merge înainte fiindcă – aşa cum spune o replică din Berthold Brecht – înapoi nu mai poate, iar lateral nici atît. Un campionat care a produs cel mai straniu efect de media din cîte se pot imagina: e mult, mult mai interesant ziarul care scrie despre meciul Craiova-Steaua decît meciul propriu-zis! Nu aş fi foarte mirat dacă, după ce toate cluburile vor dispărea, iar în închisori intrările se vor face cu şpagă, Gazeta Sporturilor să-şi înzecească publicul, pasionat de un campionat naţional virtual.