Tudor Octavian

Finețea observației și meșteșugul își dau mâna în texte care pot fi citite și la berărie, și la biblioteca Academiei

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Tudor Octavian
Un articol care nu merge cu sarmale și cârnați

Un fost coleg de la filologie, devenit cercetător lingvist, a alcătuit, în paralel cu sarcinile de serviciu și, s-ar putea spune, în pofida acestora, două tomuri masive, coborând în istorie și apoi urcând “la zi”, cu cele două definiri ale […]

...

Mai bine pe tușă, decât în spital

Dacă arbitrii ar sancționa toate faulturile golănești – din spate, la glezne, la fibră și prăvălirile pe adversar – prin care cei mai mulți dintre jucătorii cu o tehnică precară și cu o genă de maidan a răzbunării, la jumătatea […]

...

Eu, noi și regalitatea

Pentru mine, cel crescut cu o istorie mincinoasă și îmbătrânind în diversiune, toate informațiile privind regalitatea și rolul ei în devenirea modernă a României, au renăscut cu un plus de sens, într-un imens vid afectiv, odată cu reîntoarcerea acasă a […]

...

O corvoadă și o pagubă-n ciuperci: Cupa României

Cu excepția lui Miriuță, condamnat să bată măcar în Cupă, până ce va ști dacă mai rămâne la Dinamo, și a unor echipe din Liga a 2-a, dar și acestea cu niște motivații în afara gloriei sportive, Cupa României la […]

...

Fotbalul cu epoleți de generali și colonei

Că, probabil, așa stau lucrurile în toată lumea. Și că nu e deloc bine să ai păreri foarte apăsate despre generalii și coloneii deveniți subiecții unor scandaluri bugetare, fiindcă orice ar face și ar drege aceștia, e pentru apărarea patriei, […]

...

Numai bogaţii îşi permit tactici

Pentru publicul brazilian, mecanica de joc a nemţilor e de neînţeles.

Mondialul din Brazilia e şi un panoramic de tactici la echipele care n-au de unde, n-au cu cine şi speră niţel mai mult decît nimic. Altfel spus, tacticile săracului […]

sâmbătă, 12 iulie 2014, 8:26

Pentru publicul brazilian, mecanica de joc a nemţilor e de neînţeles.

Mondialul din Brazilia e şi un panoramic de tactici la echipele care n-au de unde, n-au cu cine şi speră niţel mai mult decît nimic. Altfel spus, tacticile săracului sînt subţiri şi la vedere, pe cînd ale bogaţilor sînt aceleaşi şi totuşi altele, de la meci la meci, pentru că au din ce, au cu cine şi vor mult.

Cel mai bine se citesc aceste tactici la echipele care vor totul.

Brazilia, bunăoară, a vrut totul, dar n-a avut cu cine. Brazilia s-a strecurat în semifinale într-un climat arbitrăresc şi financiar de bunăvoinţă. Naţionala de venetici a Braziliei a suportat presiunea unui public imens, care ştie doar cum se joacă fotbalul în Brazilia. Un public care se manifestă exagerat de pasional, pentru că raţionalul presupune cunoaştere, comparaţie, soluţii variate. Pentru publicul brazilian, mecanica de joc a nemţilor e de neînţeles. Tactica nemţilor are o dominantă, aceeaşi de la prima lecţie pentru juniori: fugi cu mingea şi dai goluri. Nu un gol, ci cît mai multe goluri în 90 de minute. Dai 7 goluri fiindcă n-ai putut să dai 9. Nemţii nu jubilează fiindcă le-au dat brazilienilor 7, ei sînt uşor surmenaţi, în străfundul conştiinţei lor teutone, că n-au dat 11, cînd 9 erau ca şi făcute. Nemţii au tactica asta în tot ce muncesc şi gîndesc şi n-au cum să aibă alta în fotbal.

În limbajul fotbalului brazilian sînt frecvente formulele absurde, de genul ratare genială. Înfocaţii au cam aceleaşi superlative şi pentru reuşite, dar şi pentru eşecuri. Nemţii, pentru că merg numai şi numai la victorie, nu au superlative decît pentru cîştig.

Diferenţa dintre jocul Braziliei şi acela al Germaniei, în întîlnirea directă, a avut o cauză de fond: aproape toţi naţionalii brazilieni joacă în Europa, pe cînd toţi fotbaliştii nemţi de naţională joacă numai în Germania. Brazilienii sînt răsfiraţi în tot felul de tactici, iar cînd se adună, nu se mai înţeleg între ei prin nici una, pe cînd nemţii una ştiu şi aia fac tot timpul.
Tactica Argentinei a fost aceeaşi din calificări pînă la finală: să nu piardă. E greu de spus ce va fi confruntarea din nemţii care vor să cîştige şi argentinienii pregătiţi nemţeşte ca să nu piardă. Unul din proverbele săracilor e că ulciorul nu merge de multe ori la apă. Bogaţii nu au proverbe despre  ulcioare fiindcă folosesc recipiente care nu se sparg. Sau, dacă se sparg, nu le pasă, deoarece cumpără altele mai rezistente.

Comentarii (17)Adaugă comentariu

Comentează