Stima noastră şi mîndria, Gâlcă, Steaua, România!

Debutantul Gâlcă nu trebuia să-şi înceapă cariera de antrenor cu două eşecuri de toată mizeria cu echipe din Elveția

Antrenorul fără CV al campioanei beneficiază, e drept şi în mai toate privinţele, de prezumţia de nevinovăţie, dar mai există […]

Debutantul Gâlcă nu trebuia să-şi înceapă cariera de antrenor cu două eşecuri de toată mizeria cu echipe din Elveția

Antrenorul fără CV al campioanei beneficiază, e drept şi în mai toate privinţele, de prezumţia de nevinovăţie, dar mai există şi alte prezumţii, la care ar fi trebuit să ia aminte. Cum ar fi prezumţia de demnitate, prezumţia de onorabilitate sau prezumţia de a respecta rangul casei. Nu plimbi campioana României pe stadioane cu 200 de spectatori, iar dacă tot e să începi cu stîngul, măcar să iei 7 goluri de la două echipe cu nume. Cînd simţi mirosul necazului, spui nu. Rămîi să baţi mingea acasă, nu pleci să înveţi abecedarul performanţei prin staţiuni de vacanţă. Avem şi aici, în amărîta noastră de Ligă 2, destule formaţii care puteau să ruşineze încropeala actuală numită  Steaua. Cînd vii la un club care tocmai a cîştigat pe merit 15 milioane de euro în competiţiile europene, respecţi aceşti bani. Nu i-ai făcut tu, nu-i ruşinezi în turnee de două parale. Ce să caute Steaua în Anglia, într-un climat marcat de drama naţionalei engleze în Brazilia? Ce-o aşteaptă pe Steaua în meciurile cu Ludogoreţ, Anderlecht şi Oldham ?

La ce-i în momentul de faţă Steaua, domnul Gâlcă  putea să probeze ceea ce deocamdată nu poate şi nu ştie, nici el şi nici echipa, cu Clinceniul ori cu Berceniul. La o adică, putea să invoce dorinţa acestora de a-şi face palmares, faptul că la noi plouă tot timpul, iar banca rezervelor pe care a lustruit-o cinci ani Arlauskis avea umbrelă, chiar şi faptul că a trecut la un avîntat 4-3-3 cu nişte jucători noi deprinşi mai mult cu 1-9-1 şi 1-1-9. Rezultatele din meciurile de pregătire nu înseamnă nimic prin raportare la acelea din competiţiile oficiale, dar au o mulţime de înţelesuri şi consecinţe de care e musai să ţii cont. Cum să spună un boxer făcut KO la antrenament şi ajuns în comă la spital că moartea nu contează?

Declaraţiile lui Gâlcă, ale lui Laurenţiu Roşu şi ale celorlalţi vorbitori de protocol ai echipei, privitoare la înfrîngerile din meciurile de pregătire, ignoră o lume pentru care tot ce ţine de Steaua contează. Pentru milioanele de fani ai Stelei, umilirile din Italia contează. Reghecampf a reuşit una dintre cele mai semnificative relaţii din lunga listă a antrenorilor care s-au perindat pe la Steaua. E singurul care a izbutit să acrediteze formula: Steaua lui Reghecampf ! Şi nu oricum, ci cu semnul exclamării.

Pînă una, alta, Steaua lui Gâlcă îşi începe cariera cu un mare semn de întrebare. Iar ce-i mai stînjenitor e că Steaua lui Gâlcă cutreieră Europa cu numele României alături.