Adevăratul clasament al dezastrului
Nu sîntem primii nici măcar în topul celor care nu contează Nu ştiu de ce, dar am simţit nevoia să văd care-s echipele naţionale aflate în acest moment pe locul 5 în grupe, în Preliminariile CM 2010. Aflîndu-le, am […]
Nu sîntem primii nici măcar în topul celor care nu contează
Nu ştiu de ce, dar am simţit nevoia să văd care-s echipele naţionale aflate în acest moment pe locul 5 în grupe, în Preliminariile CM 2010. Aflîndu-le, am simţit o a doua nevoie, şi mai stînjenitoare ca prima, şi anume să întocmesc un clasament al mediocrităţii, ca să se vadă şi mai clar unde ne-au dus afacerile cu fotbalişti ale familiei Becali şi politica de grup de interese a tandemului Mircea Sandu – Piţurcă. E greşit să blamăm numai încăpăţînările şi firea plină de ranchiune a selecţionerului. Felul de a fi al lui Piţurcă e doar unul din efectele conjuncturii de clan din fotbalul nostru, nu cauza. Cu cei implicaţi direct în afacerea numită Naţionala, antrenorul nu e la fel de închis şi încrîncenat. Stenogramele DNA-ului îl arată relaxat şi dispus la dialog, la sfaturi. Cauza trebuie căutată în banii familiei Becali, în dosarele lor penale, în prezenţa lui Victor Piţurcă în paginile acestor dosare, în contractul indecent, cu clauze care acoperă responsabilităţile, în caz de eşec major, pe care Mircea Sandu i l-a oferit antrenorului.
Iată adevăratul clasament al căderii:
1. Slovenia 6 2 2 2 5-4 8 puncte
2. Albania 7 1 3 3 3-6 6
3. Estonia 6 1 2 3 5-15 5
4. România 5 1 1 3 6-10 4
5. Luxemburg 6 1 1 4 3-13 4
6. Kazahstan 5 1 0 4 6-16 3
7. Muntenegru 5 0 3 2 3-6 3
8. Norvegia 3 0 2 1 2-3 2
Grupa ultimă, a formaţiilor de pe locul 6, într-un clasament al căreia am fi şi noi, în sfîrşit, primii, contează pe Georgia, Armenia, Liechtenstein, Malta, Moldova, Andora şi San Marino. Iar asta dacă ţinem neapărat să spunem că Georgia, Armenia şI Kazahstanul se cheamă tot fotbal european.
Dacă ţinem, de asemenea, să vorbim, ca optimiştii care nu mai răspund la niciun tratament cu sedative, de jocul matematic al şanselor şi de partea plină a paharului, putem conchide, privind clasamentul lumii a treia a fotbalului continenental, că e loc şi de mai rău. Că e un clasament întocmit tendenţios, fiindcă la un număr egal de partide jucate noi am fi de fapt pe locurile 1- 2. Obiecţia nu se susţine, întrucît e foarte puţin probabil ca după următoarele meciuri, exceptîndu-l pe cel cu Insulele Feroe, vom mai obţine nişte puncte. Dar oare cu o echipă complet primenită şi cu un antrenor de salvare a aparenţelor mai putem fi siguri de 3 puncte acasă cu Feroe, cînd în deplasare le-am luat printr-un noroc?
Aici e adevărul la zi al fotbalului de clan, în clasamentul celor care nu contează. Clasamentul celor care contează, oricît de afectate de ratarea calificării la Mondiale ar fi echipele de pe locurile 3 şi 4 în grupe, nu vor număra niciodată niciuna din naţionalele cu care ne aliniem noi acum. Cu care ne-a aliniat un antrenor care n-o să-şi rişte niciodată veniturile luînd o echipă de club. La o echipă de club, unde joci cu ce ai, nu cu oameni pe alese, chiar trebuie să dovedeşti că eşti bun.