Dacă Elvis e fotbalist, ceilalţi, ce sînt?

Tămbălăul de la vîrf e un nimic, pe lîngă răscoala ce se coace la bază

După ce am băut pentru întîia oară un roze franţuzesc la mama lui, m-am trezit minunîndu-mă ca prostul, de unul singur: Hopa, dar ăsta chiar […]

Tămbălăul de la vîrf e un nimic, pe lîngă răscoala ce se coace la bază

După ce am băut pentru întîia oară un roze franţuzesc la mama lui, m-am trezit minunîndu-mă ca prostul, de unul singur: Hopa, dar ăsta chiar e vin! Deprins cu poşirca numită Vin de regiune superior, mi-am dat seama că aş fi putut să mă îmbăt toată viaţa numai cu spălătură de butoi şi să mor convins că am dus-o ca prinţii.

La fel, zice lumea, c-ar fi reacţionat şi jucătorii lui Dinamo, cînd l-au văzut pe noul lor coleg, Elvis Correa Johnny dînd cu picioarele în beşică: Hopa, Elvis e fotbalist!  În comparaţie cu Miranda şi cu celelalte gloabe vopsite de impresari, ca să semene a cai de curse, Elvis n-are cum să nu aducă a fotbalist. Dat fiindcă e greu de găsit un tăntălău mai mare ca Miranda, Elvis e oricum mai fotbalist. 

De fapt, dinamoviştii au fost mai nuanţaţi. Au zis că Elvis ar da impresia că-i fotbalist. Spre deosebire de atîţia neisprăviţi, cumpăraţi la repezeală de Dinamo, de Steaua, de Poli Timişoara, de Rapid, dar şi de alţii, care au dat de la început impresia c-ar fi orice altceva, nu şi fotbalişti, Elvis e foarte fotbalist, e cel mai fotbalist. Dar dacă e pur şi simplu fotbalist, asta nu poate s-o garanteze nimeni.

Limba română a fotbalului a inventat nişte grade de comparaţie aiuritoare, care n-au corespondent nicăieri în lume. Stranierii de azi ai Stelei sînt mai fotbalişti ca aceia de anul trecut. După ce şi aceştia vor fi lepădaţi pe drum, Steaua va cumpăra alţii, şi mai fotbalişti. Sau poate alţii, care să dea şi mai mult impresia că-s fotbalişti. 
Tiago, Arthuro, Kapetanos şi chiar Dayro Moreno nu-s fotbalişti de rezultat. Sînt înalţi, vînoşi, sînt sud-americani, sînt bruneţi, sînt ce vor ei să fie pe banii întorşi cu lopata de neamul Becali, sînt buni să-i vinzi cu preţ dublu la alţi fraieri, dar fotbalişti cu care să faci o echipă de prima mînă nu-s.

CFR Cluj a realizat cît de relativă e oferta internaţională şi a procedat cu cap. A cheltuit mai multe milioane, cumpărînd treizeci de străini, din care va opri zece – cincisprezece, dar buni cu adevărat. La ciupeală, nu merge. Tot ce a obţinut Rapidul, plătind contracte enorme la nişte jucători de două parale, a fost o revoltă mocnită, care curînd se va transforma în răscoală. Oricît de motivaţi la joc ar fi străinii Rapidului, cu nişte români potrivnici în spate n-au cum să facă o echipă.

Nu doar la Rapid se coace o răscoală a contractelor, ci în toată Liga întîi. Cînd un portar ca Pardo, care a dat doar impresia c-ar fi portar, e plătit de două ori mai mult decît super-portarul Coman, trebuie să ne aşteptăm la ce-i mai rău. Încăpăţînarea lui Coman e vîrful de deasupra apei al aisbergului.Tămbălăul de la vîrf e un nimic, pe lîngă răscoala ce se coace la bază.