Integrarea străinilor în noi
Cel mai rău lucru pentru un jucător străin e să se întoarcă acasă român. Ne-am obişnuit să vorbim numai despre integrarea noastră în Europa, deşi integrarea Europei în noi e o treabă la fel de complicată. De cîte ori citesc […]
Cel mai rău lucru pentru un jucător străin e să se întoarcă acasă român. Ne-am obişnuit să vorbim numai despre integrarea noastră în Europa, deşi integrarea Europei în noi e o treabă la fel de complicată. De cîte ori citesc declaraţiile băţoase sau iritate ale unor patroni despre problemele pe care le au cu străinii, mă întreb dacă nu cumva a venit vremea să vedem şi ce probleme au jucătorii străini cu aceştia. Că domnul Gigi Becali a fost tot timpul nemulţumit de străinii ce i-au fost aduşi, ştim. Dar ce părere au străinii Stelei, despre felul de a fi şi de a se purta cu fotbaliştii al omului cu banii n-o să aflăm niciodată. E în legea pieţei să dai declaraţii optimiste la semnarea unui contract şi să-ţi ţii gura cînd pleci cu coada între picioare. Nimeni nu cumpără un globe-trotter care povesteşte tot ce-a păţit la echipa pe care tocmai a părăsit-o.
Dacă unui român nu-i e deloc simplu să aibă de a face cu nişte răsuciţi ca Becali, Mititelu, Copos, Iancu, Turcu, Pinalti, Borcea sau Neţoiu, credeţi că un străin, umblat prin nişte campionate unde nu se înjură ca la uşa cortului şi unde contractul e contract îi suportă mai uşor? Cînd îi arătăm cu mîna pe jucătorii de culoare că una au promis şi alta arată în teren, uităm că ei vin în România cu nasul sus. Că s-au deprins întrucîtva cu dictatura albului în Occident, dar că în Est reclamă un plus de consideraţie. Se întîmplă şi reversul medaliei, adică integrarea în chipul cel mai rău cu putinţă.
Cînd un golan ca Boya conduce maşina beat şi refuză testul poliţiei, întocmai unui golan de la noi, asta înseamnă că Boya s-a integrat perfect în fotbalul nostru. Boya a înţeles repede, după ce i-a luat banii lui Copos ca să-şi repare picioarele şi să-şi pună la bancă, exact ce trebuia să înţeleagă şi anume că lumea fotbalului autohton are alte legi decît acelea din Europa. Boya e perfect integrat la Rapid: nu face nimic şi-i sfidează pe proştii de albi cu condiţia lui de minoritar european. Mie mi-a sunat foarte, foarte urît remarca lui Habib Habibou, apropo de frumuseţea româncelor. În Germania, un mucos ca Habibou nu şi-ar fi permis să spună în gura mare că abia aşteaptă să dea iama, el, armăsarul creţ în nemţoaice, că doar n-a fost angajat pentru montă. În România, însă, o declară de îndată ce coboară din avion. Îl doare pe Habib Habibou de soarta Stelei cum mă doare pe mine de soarta formaţiei care a rămas fără el.
Integrarea e un proces care, în sine, obligă la nişte clauze. Cît timp vorbim de o integrare convingătoare a străinului într-un fotbal plin de ambiguităţi morale şi fiscale, integrarea asta ne priveşte doar pe noi. Cel mai rău lucru care i se poate întîmpla unui fotbalist străin, în lunile pe care le petrece în România, e să se integreze şi să se întoarcă în Europa integrat. Să vină senegalez sau ivorian şi să plece fotbalist român.