Tudor Octavian

Finețea observației și meșteșugul își dau mâna în texte care pot fi citite și la berărie, și la biblioteca Academiei

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Tudor Octavian
Un articol care nu merge cu sarmale și cârnați

Un fost coleg de la filologie, devenit cercetător lingvist, a alcătuit, în paralel cu sarcinile de serviciu și, s-ar putea spune, în pofida acestora, două tomuri masive, coborând în istorie și apoi urcând “la zi”, cu cele două definiri ale […]

...

Mai bine pe tușă, decât în spital

Dacă arbitrii ar sancționa toate faulturile golănești – din spate, la glezne, la fibră și prăvălirile pe adversar – prin care cei mai mulți dintre jucătorii cu o tehnică precară și cu o genă de maidan a răzbunării, la jumătatea […]

...

Eu, noi și regalitatea

Pentru mine, cel crescut cu o istorie mincinoasă și îmbătrânind în diversiune, toate informațiile privind regalitatea și rolul ei în devenirea modernă a României, au renăscut cu un plus de sens, într-un imens vid afectiv, odată cu reîntoarcerea acasă a […]

...

O corvoadă și o pagubă-n ciuperci: Cupa României

Cu excepția lui Miriuță, condamnat să bată măcar în Cupă, până ce va ști dacă mai rămâne la Dinamo, și a unor echipe din Liga a 2-a, dar și acestea cu niște motivații în afara gloriei sportive, Cupa României la […]

...

Fotbalul cu epoleți de generali și colonei

Că, probabil, așa stau lucrurile în toată lumea. Și că nu e deloc bine să ai păreri foarte apăsate despre generalii și coloneii deveniți subiecții unor scandaluri bugetare, fiindcă orice ar face și ar drege aceștia, e pentru apărarea patriei, […]

...

Ce ştie, de fapt, toată lumea ?

Şi, la urma urmei, ce-ar mai fi de ştiut, cînd aproape nimic nu-i pe faţă? O declaraţie extrem de iritată a domnului Gigi de la Steaua Buzău mi-a dat peste cap o mulţime de convingeri. Eram convins, bunăoară, că, în […]

vineri, 7 decembrie 2007, 10:33

Şi, la urma urmei, ce-ar mai fi de ştiut, cînd aproape nimic nu-i pe faţă? O declaraţie extrem de iritată a domnului Gigi de la Steaua Buzău mi-a dat peste cap o mulţime de convingeri. Eram convins, bunăoară, că, în ce priveşte aranjamentele din campionat, cunosc cam ce cunoaşte toată lumea. Descopăr însă că la Buzău e o situaţie contra naturii, cunoscută de întreaga Românie, cu excepţia mea. “Ce – zice cu legitimă revoltă domnul Gigi – nu ştie lumea despre ce e vorba, doar că nu putem spune pe faţă?!”

Oameni buni, mă întreb şi vă întreb, ce-ar trebui să ştiu că se întîmplă cu echipa de fotbal Steaua Buzău şi numai eu nu ştiu? Sînt sigur că-mi veţi răspunde: Hai, omule, n-o mai face pe tîmpitul, cum să nu ştii că domnul Gigi are două echipe în Liga întîi, una pe faţă şi una pe dos? Răspunsul meu sincer la replică e că nu aveam cum să ştiu. Mai bine zis că nu puteam să-mi imaginez o asemenea aberaţie. Nu sînt chiar atît de pervertit, încît să gîndesc că absolut nimic din ce mi-e dat să văd, să citesc şi să trăiesc nu-i adevărat. Că toată ţara o duce într-o continuă minciună, dar se poartă de parcă minciuna ar fi însuşi adevărul. Aflînd acum că Steaua Buzău a egalat-o pe Steaua Bucureşti din greşeală şi încă într-un moment cînd nu se mai putea dovedi că arbitrii chiar sînt plătiţi cu 100.000 de euroi, ca să aranjeze un rezultat, mă simt îndreptăţit să cer mai multe informaţii de bun simţ, cum ar fi:

1. Liga şi Federaţia ştiu şi ele ce ştie toată lumea?
2. UEFA ştie ce se întîmplă la noi?
3. Colegii mei, gazetarii de sport, ştiu de porcăria asta imensă mai dinainte ca domnul Gigi de la Steaua şi de la Gloria Buzău s-o mărturisească?
4. Dacă Steaua are două echipe, doar că nu se poate spune asta pe faţă, de ce Dinamo e iarăşi furată şi nu are trei?
5. Cum se cheamă pe faţă Gloria Bistriţa, Pandurii Tîrgu Jiu, Ceahlăul Piatra Neamţ, Dacia Mioveni şi Farul?
6. Preşedintele, premierul, parchetul, DNA-ul, ministrul Justiţiei, ambasada SUA, fiscul, Champions League, Uniunea Europeană ştiu toţi că domnul Gigi poate să aibă cîte echipe vor banii lui în campionat, doar că n-o pot spune pe faţă?
7. Ce o să se aleagă de România, o ţară plină de oameni mîndri, harnici şi cinstiţi, dacă s-a ajuns ca nici cei mai penali dintre cetăţenii ei să nu-şi mai ţină cuvîntul?

Comentarii (45)Adaugă comentariu

Comentează