Steaua a cumpărat mulţi fotbalişti doar ca să-i strice
Titular la Rapid, Bădoi îşi distruge cariera ca rezervă. Dacă te întrebi de ce au fost aduşi Vîtcă, Bădoi, Bicfalvi, Zaharia sau Golanski la Steaua, se impun mai multe răspunsuri, şi toate pornind de la banii lui Becali: ca să […]
Titular la Rapid, Bădoi îşi distruge cariera ca rezervă. Dacă te întrebi de ce au fost aduşi Vîtcă, Bădoi, Bicfalvi, Zaharia sau Golanski la Steaua, se impun mai multe răspunsuri, şi toate pornind de la banii lui Becali: ca să pară belşug, ca să nu-i ia alţii, din fudulie, din nepricepere, la ordin, ca să dea bine la imagine, la vreme de nervi şi de panică… Foarte buni ori extrem de utili la echipele de la care au fost cumpăraţi, fotbaliştii număraţi mai sus, dar şi Surdu, Cristocea şi Croitoru într-un regim asemănător sînt folosiţi puţin, pe alte posturi decît pe acelea care le-au făcut numele, iar cînd nu sînt trataţi ca nişte mediocri care n-au faţă de Steaua, sînt pomeniţi cu grămada. Nu mai sînt socotiţi indivizi, ci lot. O altă categorie sînt străinii cumpăraţi de Stoica din motive numai de el ştiute şi care foarte probabil nu vor deveni publice niciodată. Dar şi aceştia pentru că patronul, ca să se dea democrat şi generos, ori nu s-a uitat la ce cumpără, ori nu s-a priceput la cumpărat. Una e să faci afaceri bune cu terenuri şi alta să mergi la sigur la psihologii.
Cumpăraţi cu mare tam-tam cu onorurile şi cu onorariile cuvenite unor jucători pe care cluburile lor n-au ştiut să-i aprecieze, fotbaliştii din stoc îşi irosesc tinereţile şi talentul pentru nişte bani care nu duc nicăieri. Cînd vor fi lepădaţi de Steaua, vor trebui s-o ia de la capăt, însă cu tinicheaua de coadă că n-au fost nici ceea ce trebuiau să fie, nici ce păreau a fi. Despre ei, la Steaua se vorbeşte ca despre nişte oameni care au înşelat încrederea clubului şi a investitorului, cînd de fapt au fost înşelaţi. Cazul cel mai şocant e Bădoi.
Între Nicoliţă şi Bădoi, asemănările sînt mai multe şi mai semnificative ca deosebirile. Cea mai importantă asemănare e la constanţă. Dacă nu joacă, i-ai terminat. I-ai lovit în ce au ei mai durabil, în dîrzenie. În structura sufletească. Nicoliţă şi Bădoi sînt mecanisme speciale care, scoase din priză nu se odihnesc, ci se deteriorează. Nu ştiu ce gîndesc ceilalţi fotbalişti aduşi parcă spre a li se repeta tot timpul că n-au valoare de Steaua, dar nu-i nevoie de mai mult ca să distrugi nişte psihologii.
Nu numai Hagi a fost în permanenţă jignit. Omul care face performanţă e jignit mai rău prin faptă, decît prin vorbă. Scos cu toate promisiunile de elită din lumea lui poloneză şi ţinut pe tuşe ca un neica nimeni, căruia nu i se cuvin explicaţii, Golanski a irosit în România tot ce a dobîndit în Polonia. Steaua merge prost pentru că la Steaua există de toate, dar nu şi respect pentru individ.
Avînd domnul Becali acces la cele religioase, poate dă Dumnezeu să observe ceea ce noi, oamenii cu bani mai puţini am înţeles de mult şi prin forţe proprii, nu prin ajutor duhovnicesc şi anume că fotbaliştii sînt tot oameni, nu proprietăţi, al căror preţ trebuie speculat, că de aia sînt proprietăţi.