Noaptea cuvintelor
La CFR, rezultatele proaste sînt supuse constant unor şedinţe de lifting
Sînt cazuri în care o conferinţă de presă e ca un curs de servicii secrete. Paulo Sergio ar putea foarte bine lucra la MI6. N-ai zice că e vreun […]
La CFR, rezultatele proaste sînt supuse constant unor şedinţe de lifting
Sînt cazuri în care o conferinţă de presă e ca un curs de servicii secrete. Paulo Sergio ar putea foarte bine lucra la MI6. N-ai zice că e vreun Bond, dar poate fi un M. Sau adjunctul lui M. Situaţia lui, ce-i drept, e specială. E străin la o echipă aparte din campionatul unei ţări tabloide. Deajuns pentru a pune nouă pături peste declaraţii. Tern în vorbe, portughezul e uimitor în fapte. Iar faptele, vorba unui journalist francez, sînt încăpăţînate. A venit , a pierdut continuarea în Liga mare, apoi a cîştigat-o fără reproş pe cea din iarna tîrzie a Ligii Europa. A preluat cîrma unei bărci care lua serios apă în campionat şi i-a îndreptat prova către locul 2. Neînţeles la început, Paulo Sergio a devenit dintr-o dată competent.
Preşedintele lui zice că are un laborator ambulant în care experimentează formula viitoarelor succese. Un adevărat ucenic-vrăjitor. Or, se ştie, aceştia mai sar în aer cînd combină pe dos chimia fotbalului. Nu-i bai. Drumul spre victorie trebuie să suporte înfrîngeri. Ceea ce devine insuportabil e negarea lor. Camuflajul inutil. Tacticile evazive. Serios, nu sîntem în nici un război rece. Paulo Sergio insistă, însă, să spună că negrul e alb. Că roşul e verde. Atenţie, risc de daltonism!
Antrenorul CFR-ului zice că a făcut două jocuri bune cu Inter. A anunţat-o şi după partida pierdută cu Oţelul, tocmai cînd începeam să uităm. De ce peristă în a „spăla” ceea ce, în opinia unanimă a observatorilor neutri, a fost o ratare totală? E vreun contract în joc, vreun concurs de frumuseţe, vreo realitate paralelă de fixat pentru posteritate? Mister. Mister Sergio mai spune senin că „echipa nu trece printr-o perioadă rea”. Lasă că îl contrazice imediat Felgueiras, dar îl contrazic faptele care susţin, încăpăţînate, că din 4 meciuri din 2013 CFR n-a cîştigat nici unul. E vreo ghicitoare la mijloc? Nu cumva e modelul care i-a făcut pe alţi antrenori de acolo să clameze că trăiesc în Paradis de unde foarte repede şi sec au fost mai apoi evacuaţi?
Oricum ar fi, e bizar. Şi necîştigător. CFR e o miză pentru un mare public. E o echipă care, într-un loc public din Bucureşti, a făcut zeci de oameni să aplaude şi să se simtă minunat cînd grenada lui Luiz Alberto a explodat tancul Manchester. Dar Luiz Alberto nu mai e la Cluj iar Manchester e istorie. Asta e. Există multe explicaţii, de la accidentări la vînzări, pentru care CFR n-o duce bine. În locul lor ni se servesc mistificări. Păcat. Astfel de vorbe cîştigă sau pierd publicul. Dar este el o miză?