Cui îi mai curge nasul?

Sportul de mare performanţă este cel mai bun prieten al dictatorilor şi al proştilor care nu pun întrebări

Un tip oarecare – profilul duşmanului de clasă – a întrerupt captivanta conversaţie a Serenei cu nişte întrebaci despre cât de minunat e să revii la tenis după ce devii mămică. Şi uite aşa a renăscut o ştire veche de peste doi ani, scoasă pe atunci la lumină de Fancy Bear, site-ul rusesc care plăteşte poliţe. Acum, la Indian Wells, stilul ofensiv al jucătoarei a dat praful la o parte de pe dosarul pilulei cu binecuvântare de „sus”. Tipul a vrut să ştie de ce nu şi-a făcut rost de o „scutire” pentru folosirea unui medicament interzis la vremea când l-a folosit şi nu abia când urma să fie testată antidoping.

Serena, după ce l-a îndemnat iritată să vorbească mai tare (ca să audă toată lumea ce prostii spune?), i-a replicat scurt că n-a fost niciodată testată pozitiv. Şi că nu s-ar putea uita niciodată în ochii fiicei sale spunându-i: „Mami a trişat”. În plus, a mai zis Serena, chestiunea cu prednisolonul se întâmpla înaintea finalei de la Roland Garros. Avea o infecţie şi dacă nu l-ar fi luat, nu ar fi jucat. Ce naiba e atât de greu de priceput!?

Staţi, staţi, staţi! Wow (cum ar zice americanii)! Deci Serena era bolnavă. Rău. Aşa că a luat ceva care să o facă bine-bine şi aşa a câştigat. Aha! Deci sportul nu e pentru oameni sănătoşi. E despre bolnavi care se tratează. Ok. Totuşi, ceva nu se leagă. În cazul Andreea Răducan ni s-a zis că nu poţi lua un nurofen şi apoi să câştigi un titlu olimpic. Pastila aia ne-a cam rămas în gât, dar am sfârşit prin a înţelege principiul. Eşti bolnav, te tratezi, nu concurezi. Ei bine, se pare că nu şi dacă ai de jucat o finală pentru care s-au plătit bilete şi grase drepturi TV! Nu şi dacă te numeşti Serena şi eşti vârful atomic al unui business nuclear.

Nu şi nu! Ceea ce Răducan nu a putut cu nurofen a reuşit Williams cu prednisolon. Diferenţa? Prednisolonul, un corticosteroid, e ceva mult mai grav. Serenitatea Serenei în faţa acestei evidenţe doare şi jigneşte. Omul acesta evident nu pricepe CĂ NU POŢI SĂ JOCI BOLNAV ŞI ÎNDOPAT CU „SCULAT DIN MORŢI”! E împotriva firii! E ca şi cum adversara şi-ar lega racheta cu un dispozitiv de umăr şi de cot pentru că are o problemă la încheietura mâinii. Iar treaba cu „niciodată testată pozitiv”, cu ochii fiicei şi ai mămicii e o placă atât de veche că stârneşte deja mai multe suspiciuni decât argumente. Dumnezeule, pe ce lume trăieşte?!

Prednisolon, metilprednisolon, hidromorfon, oxicodon şi prednison. Uite aşa se câştigă un Roland Garros, dragi împătimiţi orbiţi ai tenisului! Da, da, cu aprobare de la la Agenţia Mondială Antidoping, evident, ştim, nici, usturoi, nici gura… Aici e buba mare. Normalitatea anormalului, a atâtor excepţii de uz terapeutic. Sportul e plin de campioni asmatici, atinşi de sindromuri rare, cu diverse disfuncţii şi afecţiuni înspăimântătoare. Cei sănătoşi, care nu au parte de nici un tratament, vor fi în curând priviţi cu circumspecţie. Şi cu un pic de compasiune.

PS: de privit şi neuitat modul în care a reacţionat în 2016 Serena atunci când a fost întrebată într-un interviu la France 2 despre acestă poveste. Găsiţi scena la capătul acestui articol:

But Serena can’t really say that she’s „always been very happy to answer any question about that.”

The only other time Serena was asked about those T.U.E.s, soon after their release in the fall of 2016, she responded by walking out of a French TV interview. pic.twitter.com/p6YMLAkQ8X

— Ben Rothenberg (@BenRothenberg) March 9, 2018