Au dat cu piciorul handbalului

Democraţia e minunată, dar nu nesfârşită. Ea se opreşte acolo unde începe adevărul

Dacă majoritatea unui grup de cetăţeni e de părere că bananele sunt din facere albastre şi că marea are în general culoarea galbenă asta nu-i plasează în zona adevărului, ci în aceea a unei probleme oftalmologice. În cel mai bun caz.

Încăpățânarea faptelor

Adevărul strict, fizic, palpabil, nu se votează şi nu e dezbătut. El este, pur şi simplu. „Faptele sunt încăpăţânate”, spunea cineva, pentru că, oricum te-ai învîrti şi te-ai suci nu le poţi convinge să nu mai fie odată ce au fost. Această axiomă funcţionează în acelaşi mod în cazul Federaţiei celor care cred că Pământul e plat ca şi în cel al Federaţiei Române de Handbal, care a tranşat prin plebiscit decizii capitale împotriva cărora bunul simţ ar putea depune un recurs furibund.

Ia de-aici!

Decizie: în urma blocării definitive a campionatului, Vâlcea termină înaintea lui CSM Bucureşti, conform clasamentului actual, şi merge automat în Liga Campionilor. CSM, la egalitate cu rivala, avea însă un meci restant atât de la îndemână încât casele de pariuri probabil că nici nu ar fi pus cotă. Mai mult, o variantă adaptată a sistemului norgevian, care ar fi stabilit o ierarhie mai aproape de adevăr (raportul de puncte/meciuri jucate) nu a fost luat în considerare. Rezultă că nu a fost un vot, ci un „Ia de-aci!”, un picior în gura acestei echipe văzute de mulţi ca preţioasă şi arogantă. Ceea ce probabil că şi e, dar pedepsind-o luxezi adevărul, şi asta ne priveşte pe toţi. La băieţi, lui Dinamo nu i-a fost acordat titlul pe care l-ar fi luat cel mai probabil. Ce contează că Dinamo a scos din letargie handbalul, că l-a dus acolo unde nu credeam că vom mai ajunge? Important e votul. Bine că n-au votat să o retrogradeze.

Ura și la gară!

Şi mai tare e speţa legată de ultimul loc care duce în Europa la băieţi. Între CSM şi Dobrogea Sud era egalitate de puncte. La meciuri directe conducea CSM. Votul? Admisă în cupele continentare: Dobrogea Sud, cu golaveraj mai bun, deşi criteriul final de departajare e rezultatul în întâlnirile directe.

Campionatul declarat terminat, verdictul trebuia să meargă către formaţia din Bucureşti. Ei bine, şi de dacă? Oamenii au votat, la revedere şi la gară! Faptul că din nou o echipă a aceluiaşi club a pierdut „la masa verde” bate tare la ochi. Unul dintre conducătorii constănţeni l-a mai şi luat la mişto pe reprezentantul CSM. Pe bună dreptate. Când vezi că orice e posibil, în ciuda evidenţei flagrante, e rost de tumbe. Păcat că n-au pus-o şi de o horă, că e distanţare socială…

Frumusețea falsei democrații

Atunci când majoritatea înfrânge realitatea se naşte o problemă cu ecou. E probabil că aceste echipe vor merge la TAS, una deja a anunţat că o va face. Iar dacă li se va da dreptate, totul va sări în aer. Responsabilitatea în aceste decizii va fi a nimănui, căci asta e frumuseţea democraţiei, votul acoperă totul. Se zice că Dedu a manevrat ca să dea la cap cluburilor obraznice, sub mantia „plebei”. Deşi el a votat pentru modelul norvegian, cel corect, mulţi îl văd responsabil pentru toată reprezentaţia tristă, mai ales că nu a vrut, scrie Marian Ursescu, să fie judecată diferit situaţia titlului la băieţi şi fete, deşi cazurile erau aparte. Clar că handbalului nu-i va fi bine. Şi mai e ceva. Când îi faci cuiva o nedreptate, pregăteşti terenul pentru a păţi la fel. Uşile astea rămân blocate pe deschis. Între timp noi ne vom tot lamenta că suntem departe de lumea bună. Către care ne îndreptăm mergând în direcţia opusă.