Cât de rău le va fi când ne va fi bine?
Dezgheţul a pornit la vale. Spania şi Italia au dat drumul câtorva motoare ale economiei în urma trendului general descrescător al deceselor. Fotbalul stă la pândă. Să nu facă întindere când va ţâşni

E planul ca şi făcut. Pe 16 mai ieşim din starea de urgenţă, pe 7 iunie, la drum! Prima dată cade într-un mijloc de săptămână, dovadă urgenţa de a lovi din nou în minge nu doar ca urmare a ceea ce a fost, ci mai ales a ceea ce va fi. Cu adevărat nu ştim ce vom fi în sensul schemei de lucru. Când se va termina acest sezon? Vor fi meciuri din două în trei zile? Când va începe sezonul următor?
Cert e că, azi, capătul tunelului e mai aproape ca oricând. Doar dacă pârdalnicul microscopic nu va încurca iar socotelile, ceea ce e posibil. Vezi ultimele veşti din China, unde minusculul păros a avut tupeul să-l contrazică pe tovarăşul Xi, care declarase boala învinsă.
Dar dacă totul va fi bine, atunci sigur va fi rău. Scăpaţi de spaima de moarte, oamenii vor reveni la ale lor. Fotbaliştii sunt şi ei oameni, chiar dacă pe unii îi zeificăm şi pe alţii îi demonizăm. Ceea ce vor trăi va fi unic. Un galop cu bale la gură spre un alt galop. Vor înlănţui meciurile şi, inevitabil, vor începe să se plângă. Nu contează timpul de pregătire, clar că va fi prea scurt şi vara prea caldă. Uitate vor fi toate vorbele bune şi lozincile pandemice!
Vor prevala chintalele de muncă puse în cârca fragilă a fotbalistului român, căruia de prin studiouri i s-a tot zis că nu face destulă forţă. Când singura pauză previzibilă va fi cea de hidratare, şi nu mă refer aici la apa din Caraibe sau Bali, va conta ce-au făcut stimabilii cu această vacanţă impusă. Cât au tras de ei atunci când nu-i aplauda sau huiduia nimeni. Cât au fost de sinceri cu meseria lor. Va fi o perioadă de mare veselie.
Deasupra a tot şi a toate va sta chestiunea salariilor. Care, sigur, depinde în bună măsură de cea a banilor veniţi de la televiziuni, la rându-le stând la mâna – sau la ochiul – cetăţeanului care va trebui să consume ca un Argus fotbal pentru ca socoteala să se închidă. Afacerile vor reveni şi ele la normal, binefacerile nu se vor aplica aici.
Când vom avea voie să ne îmbrăţişăm s-ar putea să ne continuăm inerţia de a sta la distanţă. Fotbalul care tocmai a descoperit cât de puţin important este când e vorba de viaţă şi de moarte va trebui să-şi merite cu adevărat toţi banii. Cel puţin o vreme. După care, sigur, vom uita cu toţii cât de rău ne-a fost. Până atunci, vor rămâne salariile tăiate? Vor fi micşorate cele care au rămas intacte? Păi, de ce?, ar întreba mulţi, mai ales cei direct interesaţi.
Pentru că dacă e ceva de învăţat din perioada asta neagră, e ca alta să nu ne prindă la fel de slab pregătiţi. Provizioanele cluburilor ar fi o bună idee. Cuantumul salariilor oprit de Ligă din drepturile TV ar fi o alta. Până acum, închis, fotbalul a scăpat ieftin. Abia în plină lumină îi va fi cu adevărat greu.