Cu stângu’-n dreptu’. Astăzi, Sepsi

Echipele pierd şi câştigă de când lumea. Dar lumea modernă a adus ceva nou. A pierde sau a câştiga indiferent de scor

Indiferent câte cupe ar lua Mourinho, el nu va face mulţi oameni să viseze, pe când Arsenal, de exemplu, umplea Emirates deşi trebuia ca tinerii să-şi întrebe bunicii despre ultimul campionat victorios. Imaginea, mesajul contează.

Nu cerul, autenticul!

Ele construiesc în suflete o vitrină mai bogată decât cea a trofeelor: aceea a sentimentelor de neuitat, a senzaţiilor prinse din zbor şi încastrate în fiinţa fanilor. Îndrăgostiţii acestor cluburi nu cer cerul, ci doar autenticul. Principiul. Ceva de la care nu te abaţi, indiferent ce arată tabela, aşa cum o iubită sau un iubit nu trebuie să dea dovadă de geniu, ci doar de o fericită armonie cu cel de alături. Altfel, „oamenii dacă văd că sunt furaţi, se scârbesc repede. Dacă văd că echipa lor de suflet e batjocorită, dispar”. Vorbele astea trebuie bătute în aur. Dacă nu le bate aurul pe ele.

Teoria cabalei

Distinsul domn care le-a rostit e director sportiv la Sepsi. Echipă atât de lăudată pentru realul ei progres încât a ajuns să-şi rătăcească sinapsele. După un penalty pe care specialistul în arbitraj l-a considerat corect, mai-marii grupării din Sf. Gheorghe s-au oţărât la tot ce le-a ieşit în cale, trasând conturul unei cabale a arbitrilor şi TV-ului şi „mafiei” împotriva lor. „Depinde mult ce arbitru ai. Pentru că dacă ai unul care se gândeşte de două ori înainte de a da penalty, e altceva. Dar ăsta nici nu gândeşte şi dă penalty. A venit setat! Noi nu participăm la orgii. Dacă murim, o vom face curaţi! Acum mergem la Mediaş, Edi e şi el un nume. Va pune presiune. Mai e domnul Mărginean, Cooperativa din anii 1400. Ajunge cu gheara unde noi nu ajungem, dar nici nu ne dorim!”, a mai spus domnul Bokor pentru gsp.ro.

În oglindă aceeaşi teorie

Eugen Neagoe a adus şi mai multă lumină: „Arbitrii nu greşesc de slabi ce sunt, e intenţie!”. Iată cum arată un autodenunţ în toată regula! Meciul de la Mediaş s-a terminat 1-0 pentru Sepsi cu un penalty nedat de Istvan Kovacs gazdelor. Iată deci un arbitru care s-a gândit de două ori înainte să dea un penalty şi, ce să vezi!, nu l-a dat. Continuând logica domnului Bokor ne putem întreba: o fi venit setat? De cine? Şi de ce? Clar e, după cum a zis antrenorul echipei, că „e intenţie”. Păi, intenţie să fie, dar s-o ştim şi noi! OK, indiferent de încrâncenările etnice, Sepsi (exceptând cazul în care foloseşte banii de la guvernul maghiar pentru echipa profesionistă, lucru interzis) e un proiect serios. Care acum, că tot merge treaba, se autofaultează. Boală clasică.

Oare suporterii se vor scârbi? Se vor întreba de cine e batjocorită cu adevărat echipa lor de suflet? Oricum, noi, ceilalţi, putem măcar râde. Râsul, în cazul ăsta, e ca un duş lung după o zi pe şantier. Şi, adesea, fotbalul e un mare şantier-atelier de bătut cuie în talpă.