Olimpiadă-Cercuri şi lanţuri

Citius, altius, fortius, dopingus!

Planeta vine la Rio aşa cum merge lumea în vacanţă în Dominicană, în Cuba sau mai nou în Turcia: de o parte e vopsit (aproximativ) gardul, de cealaltă e leopardul. Flacăra olimpică pluteşte în Brazilia pe un ocean de jenă. Speriată de ţânţarul ăla de-o urmăreşte pe Simona, planeta aterizează în săraca ţară bogată purtând în bagaje balauri biblici. Acestor Jocuri le-a căzut de tot fardul lăsând în soare o faţă îmbătrânită şi zbârcită de atâtea compromisuri şi de toată politicăreala savant ascunsă mai bine de o sută de ani sub idealuri pe care le rostim ca pe nişte mantre, fără să mai ştim ce înseamnă.

CIO a avut pretenţia să aducă pacea mondială şi să unească o lume divizată de războaie. Rezultatul se vede. Tot ce-a reuşit a fost să compromită ideea de sport. În ’88, ca să readucă în acelaşi stadion SUA şi URSS a dat liber la pastile, având pe conştiinţă morţi suspecte şi vieţi ciuntite. Iar acum, ca să nu-şi rişte propria existenţă, a strâns Rusia la sânul său generos într-o operaţiune de un cinism gros. Şi fie să câştige cel neprins!

Priviţi tabloul: în faţa spectatorilor se vor întrece posibili cetăţeni cu trei picioare şi patru mâini în vreme ce în spatele lor unii mor de foame sau de glonţ. În ziua de azi, pentru un prizonierat moral plăteşti unul dintre cele mai scumpe bilete. După care cu toţii se vor întoarce mândri acasă cu medaliile de gât sau măcar cu câte o mascotă. În fine, câţi se vor întoarce… Apa, se zice, e infestată şi nici aerul nu se simte prea bine. O bună pregătire pentru viitoarele Jocuri ale Foamei. Rio e o caricatură pe care o luăm în serios pentru că nu mai ştim să facem altceva decât să mergem mai departe cu turma.

În trecut, Jocurile au fost boicotate pentru că o ţară a invadat o alta, azi nimeni nu se mai simte jenat să defileze, deşi un stat a invadat însuşi olimpismul, punându-şi poliţia secretă să trucheze probele antidoping. Minerii anului ’90 le-ar putea concesiona lozinca: Noi sărim, nu gândim! Mii de sportivi legaţi la ochi vor bate veseli arenele. Va lipsi tocmai aceea care ne-a făcut să vedem. Autoexilată în Germania domnului Thomas Bach, marele maestru al cercurilor, Iulia Stepanova a dezvăluit tot scandalul. S-a dopat, e drept. Că apoi a avut curajul să recunoască şi să expună toată afacerea cu riscul propriei vieţi n-a contat. Heraus! Un bun mesaj transmis lansatorilor de alertă. Vedeţi-vă de culoarul vostru! Noii tătuci vor veghea să fiţi bine îmbrăcaţi, hrăniţi şi spălaţi. Pe creier.