Noaptea cuvintelor
La CFR, rezultatele proaste sînt supuse constant unor şedinţe de lifting
Sînt cazuri în care o conferinţă de presă e ca un curs de servicii secrete. Paulo Sergio ar putea foarte bine lucra la MI6. N-ai zice că e vreun […]
La CFR, rezultatele proaste sînt supuse constant unor şedinţe de lifting
Sînt cazuri în care o conferinţă de presă e ca un curs de servicii secrete. Paulo Sergio ar putea foarte bine lucra la MI6. N-ai zice că e vreun Bond, dar poate fi un M. Sau adjunctul lui M. Situaţia lui, ce-i drept, e specială. E străin la o echipă aparte din campionatul unei ţări tabloide. Deajuns pentru a pune nouă pături peste declaraţii. Tern în vorbe, portughezul e uimitor în fapte. Iar faptele, vorba unui journalist francez, sînt încăpăţînate. A venit , a pierdut continuarea în Liga mare, apoi a cîştigat-o fără reproş pe cea din iarna tîrzie a Ligii Europa. A preluat cîrma unei bărci care lua serios apă în campionat şi i-a îndreptat prova către locul 2. Neînţeles la început, Paulo Sergio a devenit dintr-o dată competent.
Preşedintele lui zice că are un laborator ambulant în care experimentează formula viitoarelor succese. Un adevărat ucenic-vrăjitor. Or, se ştie, aceştia mai sar în aer cînd combină pe dos chimia fotbalului. Nu-i bai. Drumul spre victorie trebuie să suporte înfrîngeri. Ceea ce devine insuportabil e negarea lor. Camuflajul inutil. Tacticile evazive. Serios, nu sîntem în nici un război rece. Paulo Sergio insistă, însă, să spună că negrul e alb. Că roşul e verde. Atenţie, risc de daltonism!
Antrenorul CFR-ului zice că a făcut două jocuri bune cu Inter. A anunţat-o şi după partida pierdută cu Oţelul, tocmai cînd începeam să uităm. De ce peristă în a „spăla” ceea ce, în opinia unanimă a observatorilor neutri, a fost o ratare totală? E vreun contract în joc, vreun concurs de frumuseţe, vreo realitate paralelă de fixat pentru posteritate? Mister. Mister Sergio mai spune senin că „echipa nu trece printr-o perioadă rea”. Lasă că îl contrazice imediat Felgueiras, dar îl contrazic faptele care susţin, încăpăţînate, că din 4 meciuri din 2013 CFR n-a cîştigat nici unul. E vreo ghicitoare la mijloc? Nu cumva e modelul care i-a făcut pe alţi antrenori de acolo să clameze că trăiesc în Paradis de unde foarte repede şi sec au fost mai apoi evacuaţi?
Oricum ar fi, e bizar. Şi necîştigător. CFR e o miză pentru un mare public. E o echipă care, într-un loc public din Bucureşti, a făcut zeci de oameni să aplaude şi să se simtă minunat cînd grenada lui Luiz Alberto a explodat tancul Manchester. Dar Luiz Alberto nu mai e la Cluj iar Manchester e istorie. Asta e. Există multe explicaţii, de la accidentări la vînzări, pentru care CFR n-o duce bine. În locul lor ni se servesc mistificări. Păcat. Astfel de vorbe cîştigă sau pierd publicul. Dar este el o miză?
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele