Jurassic Games 2016
Brazilia seamănă din ce în ce mai tare cu platoul unui film apocaliptic. Sportivii olimpici pică în planul secund

– Alo, șerpi aveți?
– Ooo, cum să nu. Din cei mai maiestuoși. Anaconda, domnu’ Spielberg, halește un gimnast dintr-o înghițitură. E bun? Avem și niște crocodili, caimani le zice pe la noi. Nu sînt foarte mari, dar sînt răi. Aducem cîțiva, nu e panică.
– Perfect. Virusuri mortale, tropicale se găsesc?
– Din plin. De la țînțari, îi face pe bebeluși bolnavi de microcefalie. Dar dacă Zika nu e suficient, mai găsim vreo două-trei, nu e problemă.
– Apa din Ocean cum e în dreptul orașului Rio?
– Întunecată ca petrolul. De fapt, zici că e petrol curat, așa e de amestecată cu gunoaie, ce să mai…
– Favele?
– Cîte-n lună și-n stele.
– Hoți, tîlhari, prostituate, transsexuali?
– Cum te întorci dai nas în nas cu unul.
– Corupție e?
– Să fii tu sănătos.
– Și Olimpiadă?
– Și Olimpiadă avem.
(Spielberg, contrariat și fericit în același timp, acoperind telefonul cu mîna):
– Cum mama naibii au luat ăștia dreptul de organizare?
Și uite așa, Olimpiada din 2016 va fi ediția supraviețuirii. Aici expresia „cei mai buni să cîștige” va îmbrăca, după milenii întregi de evoluție, sensul său primar, rudimentar. Va cîștiga cel mai bine echipat de natură, protagonistul care nu va face nici febră galbenă și pe care nu-l vor prinde nici bandele de cuțitari, în timpul unei plimbări de relaxare, înainte de concursul pentru medalii.
Va fi scenariul perfect pentru o peliculă de genul Armaggedon, doar că va fi cu sportivi. Care vor dispărea din peisaj rînd pe rînd, la propriu sau la figurat, ca într-un horror exemplar, din cauza unor elemente care nu au nici cea mai mică legătură cu sportul. Rio va fi un cîmp lărgit de mine de toate soiurile și metaforele. Frumusețe și strălucire, toate îngropate sub cifrele terifiante ale infracționalității și ale mizeriei, care vor fi împinse cu forța mai spre marginea hărții, vreme de două săptămîni foarte lungi.
Este a doua mare competiție organizată de Brazilia, după World Cup din 2014. Mi-e greu să cred că două foruri mondiale inteligente, FIFA și CIO, suferă atît de grav de naivități consecutive. De aceea, întrebarea de mai sus a domnului Spielberg, fie ea și fictivă, este îndreptățită. Răspunsurile le bănuie oricine, între corupție, minciună, promisiuni și influență. Căci rotația continentelor tot nu mi se pare un argument suficient de puternic încît să iei o competiție de mărime stelară și s-o arunci, ca pe o halcă de carne, adevăraților crocodili.