Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
American Bully

Mai țineți minte istorioara aceea ușor tulbure din timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, în care Lochte și alți câțiva înotători americani au inventat că au fost victimele unui jaf armat? De fapt, vandalizaseră, beți, o stație de benzină și […]

...

”It’s coming home, lads”

De ce iubește lumea o echipă pe care, în paralel, o ceartă? Că a avut traseu ușor, că nu a jucat tocmai fotbal, că pe alocuri s-a chinuit pe teren și ne-a chinuit și pe noi, în fața televizoarelor?

Vraja […]

...

Era în care râsul se îneacă

Glumele politice. Glumele întortocheate din fake news, cele care-ți trimit un nod în gât. Știrile gen pamflet, dar nu genul subtil și distractiv, ci cele care par mai amare și mai triste decât cele reale. Toate astea scufundă simțul umorului […]

...

Cele mai complicate lucruri din lume

Primele biciclete au fost inventate la începutul secolului al nouăsprezecelea. De-abia la începutul acelui secol, adică acum vreo 200 de ani. La cât de repede am învățat că trece vremea, descoperirea asta atât de simplă pare că a venit foarte, […]

...

Regi de tot felul

Vineri seara, puteai să ții cu Spania sau cu Portugalia sau cu vreo echipă de pe vreo planetă încă necartografiată. Cristiano e ca un dragon acaparator, devastator, încrezut și imposibil de imitat. Unii spun că dragonii fac prăpăd și nimic […]

...

Poveste din ghetou

Înainte de a fi superstar în NBA, Carmelo Anthony a trăit în două dintre cele mai rele cartiere americane.

Pe umărul stîng al lui Anthony stau două litere. WB. Nu, nu înseamnă Warner Bros şi nu, aceasta nu este un […]

duminică, 22 ianuarie 2012, 12:35

Înainte de a fi superstar în NBA, Carmelo Anthony a trăit în două dintre cele mai rele cartiere americane.

Pe umărul stîng al lui Anthony stau două litere. WB. Nu, nu înseamnă Warner Bros şi nu, aceasta nu este un contract publicitar. În cazul jucătorului lui New York Knicks, WB înseamnă West Baltimore. Este cartierul unde a crescut Carmelo (2,03, 27 de ani), locul unde a învăţat să joace baschet. După cum descrie L’Equipe, locul acela este unul deprimant. Clădiri şubrezite, acoperişuri dărăpănate, multă cărămidă roşie, maşini vechi, de-abia funcţionale. Toate aparţin comunităţii afro-americane sărace. Din peisaj mai fac parte, inevitabil, armele de foc, traficul de droguri, bandele stradale. un pîlc de case supranumit „Farmacia”.

Calea de ieşire
„Pentru că acolo găsesşti tot felul de droguri”, explică Carmelo, cel sosit la Knicks în februarie 2010. „Cînd creşti într-un loc ca acela, ai din start mai puţine decît au alţii. Trebuie să găseşti, cu orice preţ, o cale de a ieşi de acolo. Mi-am petrecut mare parte din adolescenţa mea întrebîndu-mă cine vreau să fiu, ce vreau să fac. Au trecut multe nopţi de speranţe deşarte, de promisiuni neîmplinite. Speram ca la răsăritul soarelui să nu mă mai aflu acolo”, spune baschetbalistul. A petrecut 7 sezoane şi jumătate la Denver Nuggets şi şi-a găsit drumul de stea în NBA. Pentru el lucrurile nu au stat aşa de rău. A avut noroc şi talent.

Carmelo însă nu s-a născut la Baltimore, ci la New York. Tatăl său era portorican, iar mama sa – afro-americană. Locuiau în alt cartier defarozat, Red Hook, în Brooklyn. Tatăl a murit din cauza unui cancer, cînd Carmelo nu avea decît doi ani. Mama a rămas să-i crească singură, pe el şi pe cei trei fraţi ai săi. „Eram opt suflete în toată casa, cu tot cu verişori, cu unchi şi mătuşi. Aveam doar două camere. Trebuia să unim paturile. Acum mă simt binecuvîntat. Am reuşit să străbat furtuna”, spune Melo.

Şcoala străzii
Avea opt ani cînd mama sa s-a decis să se mute la Baltimore, la 325 de kilometri la sud de New York. „La Brooklyn se spune că dacă poţi supravieţui aici, poţi supravieţui oriunde. Cînd mă uit în urmă, e ciudat, pentru că mama a crezut că-mi face un bine scoţîndu-mă din New York. West Baltimore era chiar mai rău. Dar acolo am învăţat ce înseamnă loialitatea, legile supravieţuirii, am învăţat să mă adaptez”, povesteşte jucătorul.

În West Baltimore, Carmelo şi-a făcut doi tovăraşi, Kenny Minor şi Tyler Smith. „După ce mă întorceam de la şcoală, frunzăream de două ori cărţile şi plecam pe stradă”, recunoaşte Anthony. Îl interesa doar baschetul, nu şcoala. Dar nu credea că are vreon şansă la o carieră profesionistă. „Nu aveam un model uman după care să mă ghidez. Nu aveam tată, iar mama se lupta să le facă pe toate”, spune cel care a jucat de patru ori în All-Star Game şi care, înainte de baschet, a încercat baseball-ul şi fotbalul european.

Note slabe
Sportul s-a dovedit mişcarea salvatoare. „În aceste cartiere sportul este calea cea bună. Ai de ales, fie sportul, fie strada”, spune Tyler. Cînd nu găseau terenuri libere, gaşca îşi confecţiona coşuri şi panouri din cutii goale de carton sau lemn pe care le aşezau cît mai sus, ca să dea slam-dunk-uri. Ca în NBA.
La 14 ani, adică în 1998, Carmelo s-a dus la liceu, la Liga catolică din Baltimore. În baschet a început ca şi conducător de joc, dar nu era potrivit pentru acel post. În anul următor, Carmelo Anthony a crescut brusc, 15 centimetri în cîteva luni, şi a devenit unul dintre cei mai buni jucători din statul Maryland. Se dăruise total baschetului, iar şcoala, încă o dată, nu conta pentru el. Ca să-i sprijine cariera de sportiv, mama sa a decis să se mute încă o dată. Carmelo şi mama sa ajung în Oak Hill, Virginia, pentru ultimul an de liceu. A urmat o vară grea, de antrenamente şi de recuperare la învăţătură. „Mi-am adus notele la nivelul cel bun şi am început să mă concentrez asupra vieţii pe care doream s-o trăiesc”, spune Carmelo.

Se întoarce acasă
Apoi totul s-a legat favorabil. Anthony s-a dus la Universitatea Syracuse, pe care a condus-o la cîştigarea titlului în NCAA. Iar la 19 ani făcea saltul în NBA. A fost selecţionat al treilea la draftul din 2003, după LeBron James şi Darko Milicic, în faţa lui Chris Bosh şi Dwyane Wade. Şi apoi a schimbat faţa şi performanţele echipei din Denver.
Acum, Mike d’Antoni, antrenorul său de la New York îl descrie aşa: „Carmelo este foarte bun în atac, este prima sa calitate. Cheltuieşte atîta energie în ofensivă încît îi este greu să fie la fel de bun în apărare”.
În fiecare vară, Carmelo se întoarce la Baltimore. Are acolo un campus de baschet, dedicat tinerilor săraci. Visul lui rămîne să cucerească, într-o zi, titlul de campion al NBA.

Soţ şi tată

Carmelo Anthony este căsătorit cu Alani „Lala” Vazquez, iubita sa din liceu şi star MTV. La nunta lor, organizată pe 10 iulie 2010 la New York, au participat peste 300 de persoane, printre care şi fiul lor, Kiyan, născut pe 7 martie 2007.

Interviu
„Într-o noapte, devii bărbat”
– Descrie-ne viaţa dintr-un ghetto american.

– Trebuie să te lupţi în fiecare zi. Nu ai orizont, eu nu voiam decît să joc baschet cu gaşca mea.

– Bandele au încercat să te înfluenţeze?
– Am avut noroc. Casa în care locuiam era situată în locul cel mai curăţel din cartier. Nu am avut probleme cu bandele.

– Religia a jucat un rol important în viaţa ta?
– Mama era foarte religioasă. Pe mine m-a lăsat însă să-mi găsesc singur credinţa.

– Cum te-a schimbat vestea că ai fost selecţionat la draftul NBA?
– La început nu înţelegeam ce înseamnă asta exact, ce greutate are. Într-o noapte, devii bărbat. Aveam doar 19 ani.

Carmelo Anthony
CV
– născut pe 29 mai 1984, la New York
– 2,03 metri, 104 kilograme
– colegiu: Syracuse
– Denver Nuggets, acum la New York Knicks
– campion mondial cu echipa SUA în 2006

26,1 puncte este media pe meci înregistrată de Anthony în sezonul 2011-2012
24,9 puncte este media pe meci înregistrată de Anthony în toată cariera
2006 a fost anul în care a fost ales cel mai bun baschetbalist din SUA
18,5 milioane de dolari cîştigă Carmelo Anthony pentru sezonul 2011-2012 la Knicks

Inedit despre Carmelo Anthony
– în 2004 a scris o carte pentru copii, numită „It’s Just the Beginning”
– în 2005, a donat 35.000 de dolari victimelor rămase în urma tsunami-ului asiatic
– are o frizerie în Denver, unde oferă servicii gratuite tinerilor săraci
– este bun prieten cu Amar’e Stoudemire, cu care este din 2010 şi coechipier la Knicks

„NBA este un mare business” – Carmelo Anthony, New York Knicks

„Dacă poţi supravieţui în ghetou, poţi supravieţui oriunde în lume” – Carmelo Anthony, New York Knicks

„Trebuia să aleg. Să rămîn pe stradă sau să îmi iau viaţa în propriile mîini” – Carmelo Anthony, New York Knicks

Comentarii (10)Adaugă comentariu

padawan (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 15:44

parerea mea ca acei 7 ani petrecuti la nugget’s i-a pierdut ….el merita mult mai mult…este un talent ….este un jucator aproape complet

ares (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 15:50

mare jucator…

mitzamelo (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 16:16

superbbbbb reportaju si povestea lui Anthony.ma bucur ca in romania se vorbeste despre asa cv.Carmelo este jucatorul care ma facut sa ma indragostesc de baschet.felicitari Oana

curtis (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 16:25

foarte bun articolul. admir atunci cand povestile de viata sunt puse inaintea banilor si faimei actuale. felicitari!

gabriel (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 16:46

denver i a intins o mana de ajutor….iar el a fost recunoscator….in plus….era cam rege acolo…..

Adi (2 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 18:23

E un mare talent, dar are f f multe fluctuatii. Mie personal ca jucator nu-mi place in mod deosebit. Nici nu se poate compara cu Amar’e, cu atat mai putin cu Wade, Lebron sau si mai putin cu Kobe. O sa fie genul de jucator important si atat, nu cred ca o sa ia vre-un titlu de campion in NBA in viata lui, desi daca te uiti la ce echipa are Knicks sezonul asta ar trebui sa fie macar in finala conferintei cu Miami.

mingul (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 18:41

parca am mai vazut povestea asta si scrisa si filmata:)

ma bucur insa sa citesc si povestile adevaratilor campioni, nu aventurile lui dodel si nilă prin capitala

Radu (1 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 20:05

Un marcator bun, si cam atat. Nu a facut nimic cu Denver si nu va face nici cu Knicks. Aparare 0, joc colectiv 0, ceea ce e esential pentru orice superstar care vrea sa castige un campionat. Imi place mult, dar este un showman specific statelor unite.

La cat mai multe articole despre sport, nu numai fotbal.

motanul incaltat (16 comentarii)  •  22 ianuarie 2012, 23:28

Basketul a fost inventat pt.afro-americani saraci ca sa-i tina preocupati sa nu faca acte anti-sociale.Pt..unii chiar a mers…Viata e grea in Bronx,dar cred ca-n Ferentari e chiar mai grea.Sau in Rahova.Si in multe alte locuri din Romanica.Intreaba-l pe Banel….

Razvan (1 comentarii)  •  23 ianuarie 2012, 11:26

De acord cu Radu, in afara de faptul ca marcheaza nu face nimic….nu se incadreaza in jocul echipei, e egoist. Practic il „anuleaza” pe Stoudemire…..D’Antoni va trebui sa puna piciorul in prag altfel nu prea cred ca vor merge in play-off anul asta. In ceea ce priveste salariul, cred ca e ceva mai mare.

Comentează