Bătrânețe fără bătrânețe
Unii oameni luptă cu ireversibilul. Cu natura și cu legile sale. Pentru unii limitele nu există. Și asta e minunat

George Corones e un domn din Australia, care în luna aprilie va împlini 100 de ani. Cel mai bine se pricepe la înot, dar o să ziceți că mai toți australienii la asta se pricep – la apă și la prins crocodili sau șerpi veninoși cu mâinile goale. Recent, Corones a doborât recordul mondial în proba de 50 metri liber, la categoria sa de vârstă, în cadrul competiției de selecție pentru Jocurile Commonwealth.
Vestea înduioșătoare de-abia acum vine – George a fost singurul concurent al probei sale. Dar probabil că s-a obișnuit deja cu senzația. E, probabil, singur în categoria sa de vârstă în viața de zi cu zi la supermarket sau la film. E un tip unic sub toate formele, dar a transformat izolarea vârstei târzii în prilej de performanță. George se antrenează de trei ori pe săptămână. A fost înotător de top în tinerețe, dar s-a oprit la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi, pe la 80 de ani, a reluat mișcarea fizică pe post de hobby. Ca să treacă timpul. De parcă timpul era principala sa avere de-atunci încolo.
Nu toți avem șansa de a recupera ceva pierdut sau pus deoparte cu ani în urmă – oameni, pasiuni, obiecte. Prin exemplul lui George Corones, Australia pare, în plus, genul acela de tărâm care nu are nimic în comun cu țara din care ne tragem noi, unde seniorii nici nu visează la recorduri sportive, ci doar, cu îngrijorare, la pensie și demnitate. Poate că ar exista mai mulți bătrâni admirabili dacă resemnarea s-ar transforma, cumva ajutată de lumea din jur, în speranță și confort.
Poate că în povestea lui George înotul își amplifică sensul de activitate care te transformă într-un supraviețuitor, care te învață să te adaptezi unui mediu ce nu-ți aparține sută la sută. George e norocos. Și-a găsit pasiunea devreme, într-un secol care nu l-a lăsat s-o savureze suficient, dar și-o poate continua în secolul următor, care i-a înapoiat-o. Un pic de invidie nu e deloc deplasată aici. Din felul acela care poate vine la pachet cu un strop de inspirație.