Tristeţea McKaylei

Zâmbetul trist al fostei gimnaste americane, spre deosebire de cel al Mona Lisei, şi-a dezlegat enigma

Maroney era imaginea dezamăgirii mondiale, după ce în 2012, la JO de la Londra, se strâmba de ciudă când Sandra Izbaşa i-a suflat aurul la sărituri. S-au făcut meme-uri pe Facebook cu ea, cu mutriţa ei drăgălaşă schimonosită într-un zâmbet chinuit, diplomatic. Toată supărarea de pe pământ era în expresia vedetei americane. Îi spuneam îngâmfată şi fiţoasă.

Ce nu ştiam noi atunci, dar ea ştia prea bine, era că avea motive mai mult decât justificate să fie tristă, peste ratarea unui titlu olimpic. Când se-ntorcea la loc, McKayla era victima medicului Larry Nassar, care o molesta sexual de când gimnasta avea 13 ani. Nu era prima sa pradă, iar când vine vorba de minori hashtagul la modă în ultimele zile, #metoo, devine un semn şi mai revoltător. Copiii nu ştiu ce e normal şi ce nu, mai ales într-un mediu ca gimnastica, sportul în general, unde eşti obişnuit că adulţii au dreptate. Le e teamă să mărturisească, pentru că aşa ceva e greu de rostit. Şi nu ştiu dacă părintele, cel mai apropiat în mod ideal, îi va crede.

De fapt, nu ştiu ce anume să povestească! Naivitatea e cel mai bun aliat al agresorului, pentru că, la 13 ani, habar nu ai cum să verbalizezi ororile venite din partea unui cunoscut, cel despre care se presupune că trebuie să aibă grijă de sănătatea ta. Eşti prizonieră în turnul performanţei supreme, păzit de cerberii supremi – Marta şi Bela Karolyi, care probabil aveau cunoştinţă de lucrările doctorului Nassar.

Şi câte McKayle or mai fi, nu numai la americani!

Fetiţele sportului, mereu tăcute, mereu disciplinate. Mereu concentrate. Iată, la unele dintre ele sacrificiile au fost mai mari şi de cu totul altă natură. O natură nenecesară. Bolnavă. Cruzimea de a supune copiii unor poveşti intolerabile, la cel mai înalt nivel. Statele Unite ale Americii. Cel mai eficient voal, cea mai mare bandă de producţie de vedete, chiar dacă unele dintre ele sunt deja frânte când apar în luminile rampei.

În ciuda faptului că a fost o stea mondială, o văd acum pe McKayla Maroney ca pe un alt copil torturat. Dar o văd şi ca pe o tânără curajoasă, care a continuat poveştile horror petrecute cu Nassar în rol principal, spuse de gimnastele care au trecut prin lotul american înaintea ei.