Decizia

Lucian Bute s-a hotărît să nu mai citească lucrurile care se scriu pe rețelele de socializare. E o idee super, Lucian! Să te ții de ea!

De la Montreal, pugilistul știe ce spune. Nu mai vrea ca lucrurile negative care se aruncă acolo să-i afecteze mintea și să-l învenineze. În lumina (de fapt, mai corect ar fi să scriu „în obscurul”) evenimentelor ultimelor două săptămîni de la București, aș vrea să-i spun că are atîta dreptate că nici nu poate fi măsurată în cuvinte sau beneficii. Dacă vrei să te scrîntești la cap, atunci intră pe Facebook, cu un grad mare de disponibilitate să crezi ce vezi pe acolo.

Lucian se recomandă a fi – și chiar este – un tip sensibil. El nu are răutăți – decît foarte rar, și atunci mai ales de dragul spectacolului cerut de tensiunea pregătirilor unui meci de box. Și-a mai amenințat ocazional adversarii, acolo, înainte de confruntare, cît să fie show și încordare. Acum însă, cînd așteaptă meciul cu James DeGale, programat la Quebec, pe 28 noiembrie, Bute a făcut imprudența de a băga în seamă ce-a  scris Nemesis-ul său, Carl Froch. „E distrus de cînd l-am învins eu și toată lumea știe chestia asta. Am auzit că DeGale va încasa milioane pentru a intra în ring cu un Bute total terminat”, au sunat drăgălășeniile britanicului, declarate unui ziar din țara sa.

Desigur, libertatea de exprimare e un drept garantat în lumea civilizată, dar lucrurile enervante vin atunci cînd primim reacții și opinii, unele răutăcioase, din partea unor persoane pe care n-ar mai trebui să le intereseze existențele noastre. Froch l-a bătut pe Bute acum o grămadă de timp, în mai 2012, și, aparent, viața a mers mai departe pentru amîndoi. Uneori, replicile otrăvitoare vin dintr-un trecut care părea clar, tranșat, în cazul celor doi bărbătesc și asumat. Vin gratuit și sînt dureroase, deși, poate, n-ar trebui să fie deloc așa.

De aceea, uneori, e bine pentru cap să faci un pas în spate și să nu mai citești, să nu mai asculți în stînga și-n dreapta, cu prețul unei izolări stîngace și a unei ruperi de lumea reală, dar care uneori face rău, așa, neprovocată. Uneori e bine să-ți alegi unul sau doi critici sinceri, din apropiere, pe care să-ncerci să-i asculți chiar dacă asta îți zgîndăre sensibilitatea, mai mult decît pumnii primiți de un fost campion mondial la box profesionist. Restul gurilor trebuie ignorate, măcar temporar, pentru ca energiile să nu ți se irosească prin gaura neagră a vorbelor dăunătoare.Nu e vorba de supărare pe întregul univers, ci e vorba de protecție.

Știi tu, garda sus!