Oana Dușmănescu

Descoperă subiecte de viață în sporturi extreme și povești extreme în sporturi la care toată lumea crede că se pricepe

Biografie completă Toate articolele
Cele mai noi articole de Oana Dușmănescu
American Bully

Mai țineți minte istorioara aceea ușor tulbure din timpul Jocurilor Olimpice de la Rio, în care Lochte și alți câțiva înotători americani au inventat că au fost victimele unui jaf armat? De fapt, vandalizaseră, beți, o stație de benzină și […]

...

”It’s coming home, lads”

De ce iubește lumea o echipă pe care, în paralel, o ceartă? Că a avut traseu ușor, că nu a jucat tocmai fotbal, că pe alocuri s-a chinuit pe teren și ne-a chinuit și pe noi, în fața televizoarelor?

Vraja […]

...

Era în care râsul se îneacă

Glumele politice. Glumele întortocheate din fake news, cele care-ți trimit un nod în gât. Știrile gen pamflet, dar nu genul subtil și distractiv, ci cele care par mai amare și mai triste decât cele reale. Toate astea scufundă simțul umorului […]

...

Cele mai complicate lucruri din lume

Primele biciclete au fost inventate la începutul secolului al nouăsprezecelea. De-abia la începutul acelui secol, adică acum vreo 200 de ani. La cât de repede am învățat că trece vremea, descoperirea asta atât de simplă pare că a venit foarte, […]

...

Regi de tot felul

Vineri seara, puteai să ții cu Spania sau cu Portugalia sau cu vreo echipă de pe vreo planetă încă necartografiată. Cristiano e ca un dragon acaparator, devastator, încrezut și imposibil de imitat. Unii spun că dragonii fac prăpăd și nimic […]

...

Avem un loc 7. Ce facem cu el?

Poziția României din clasamentul FIFA a fost încă o dată contrazisă vineri seară

Permalink to Avem un loc 7. Ce facem cu el?
duminică, 6 septembrie 2015, 9:35

Strîmbăm din nas cînd ni se amintește că echipa națională DE FOTBAL a României ocupă locul 7 printre națiunile lumii. Dacă ai o urmă de realism în rațiune sau în genotip, îți dai seama că sînt două posibilități: cineva beat a întocmit clasamentul sau criteriile după care se face acesta sînt extrem de fine și de exclusiviste. Este a doua variantă, știu, dar jena continuă să existe.

Selecționerul Anghel Iordănescu – din cauza căruia, apropo, mi se pare că timpul nu mai trece – a fost întrebat, după terminarea meciului de la Budapesta, dacă România a arătat în acea seară sau nu ca o ocupantă respectabilă a locului 7 mondial. Reporterul TVR lansase o întrebare cît se poate de simplă. Răspunsul a sunat așa: „Nu știu dacă arătăm de locul 7 sau nu, dar sîntem pe locul 7”. E greu să-ți dai seama ce a intenționat să spună antrenorul, dar parcă jena se citea și în vorbele lui.

Răspunsul corect, pe care el nu și l-a permis, din cîteva motive întemeiate, printre care probabil și orgoliul, era, simplu: „Nu”. Nici în general, nici în timpul meciului cu Ungaria, România nu a fost la înălțimea la care se află în ierarhia FIFA. Un loc pe care nici măcar jucătorii nu se străduiesc să-l onoreze, pentru că știu că, de fapt, nu le aparține. La modestia jocului, la impreciziile și lipsa de strălucire a fotbaliștilor de națională se adaugă, ca un balast legat de picioarele atît de prețioase, acest loc 7, pe care, din cînd în cînd, reporterii țin să-l amintească în mod public. O mică șaradă, la care nimeni nu ține să fie complice. Fotbalul se numără printre puținele domenii în care cu greu poți părea ceea ce nu ești.

Tot Iordănescu spunea, sub acoperirea tonului pedagogic și mobilizator, că Grecia este cea mai bună echipă a grupei. În paralel, lumea întreagă știe că grecii sînt la pămînt. Cu toate acestea, dacă luni seară, pe Naţional Arena de la București, fotbalul va ști să facă media aritmetică între totul lui Iordănescu și nimicul elen al momentului, echipa de pe locul 7 în lume va avea niște bătăi serioase de cap.
Aș prefera ca România să se afle pe locul 35 în lume și să joace încîntător, aproape meci de meci. Din păcate, amintirile despre generația Hagi, ca orice amintire care se respectă, pălesc, iar oamenii care trăiesc în prezent își doresc să pună ceva în locul nemulțumirii. Acest lucru întîrzie să se întîmple, chiar și acum, cînd România e cu un picior calificată la Euro 2016.

Comentarii (11)Adaugă comentariu

Marcel (1 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 11:31

Unul din puţinele editoriale din care nu răzbate, deja obositoarea şi obsedanta idee că „se putea mai mult”! Nu se putea şi nu se poate!
Speranţa moare ultima…

DODO (5 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 11:34

Cum ce facem cu locul 7 ? ne revoltam, il cerem pe Razvanel (cel mai ,,sexy antrenor,,) sau pe tati (cel mai ghinionist agent 007 de la Șaptior) sa ne duca la locul 60 si sa nu ne califice ! Sa se mai termine odata cu stelistii astia ca prea ne califica peste tot !

Bubucul (11 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 12:07

Din păcate selecționerul nostru s-a dovedit penibil și la tactică și la declarațiile după meci.

andrei (7 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 12:29

Cand vestul nu va mai profita in mod nerusinat de bunastarea in care se lafaie (au dominat lumea araba secole intregi si au lasat o vraiste de nedescris, refugiatii sunt rezultatul „implementarii democratiei”) si nu vom mai vedea negrii sau brazilieni, turci gen Ozil, polonezi gen Klose,Podolski, etc. in nationalele tarilor bogate o sa putem vorbi de un clasament FIFA corect. Ca si in altte sporturi -chinezii la tenis de masa au denaturat continutul ideii de campionat european, Austria la handbal fete era alcatuita in proportie de 90% cu jucatoare estice, la atletism vedem africani cu duiumul in nationalele occidentale, acolo totul e in regula, pe noi ne aia grija ca suntem pe locul 7, am vaga impresie ca un esec cu grecii v-ar produce o satisfactie ca pana la echinoctiu o s-o tineti tot intr-o petrecere…

danny pump (2 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 16:01

ce ar trebui sa se intimple ca sa scapam de iordanescu,care exceptind perioada lui hagi si a celorlalti ,a demonstrat clar ca e un antrenor cel mult mediocru?cite calificari mai trbuie sa pierdem ,ca sa avem un antrenor decent cel putin la nationala??

djeordje (2 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 21:30

1. avem cele mai putine goluri primite
2.arbitrul de la turcia-olanda a arbitrat la fel de mizerabil in defavoarea olandei, cum ne-a arbitrat si idiotul ala cind ne-au batut olandezii la bucuresti cu 4-1
3. fotbalul devine un joc de noroc

Ovidiu (1 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 23:41

Tactic in primul rand nu am jucat pentru a castiga..am jucat la egal si asta s-ar putea sa ne coste…Daca nici cu Grecia nu jucam mai ofensiv atunci o s-o patim cu siguranta..in opinia mea sa joci cu 1 singur varf este o tactica paguboasa..

mariuss (1 comentarii)  •  6 septembrie 2015, 23:55

+1 dodo

Ramon (9 comentarii)  •  7 septembrie 2015, 10:48

nu-mi amintesc care era locul ocupat după mondialul din 1994, dar acestea sunt doar ceva efemer, mai trecător decât sfetul din 1994 sau optimile din 1990 sau 1998. Nu se poate stabili un algoritm perfect si, iată, deși ne gudurăm după un 1-0 cu Faroe și 0-0 in Irlanda de Nord, suntem pe locul 7. La fel de imperfect este si clasaamentul din tenis, unde Halep este pe 2 deși nu a prins decât o finală de mare șlem și una de Masters. Rămâne ca lunile care vin să schimbe aceste ierarhii, deocamdată nu am putut face mai mult la Budapest. Iordănescu spune că Grecia este puternică numai pentru a nu deconecta jucătorii și vom vedea peste câteva ore dacă vom reuți să marcăm.

Ramon (9 comentarii)  •  7 septembrie 2015, 10:53

@dannu pump: un antrenor de mare valoare costă foarte mult, Piți a fost expediat tocmai ca federația să nu îi dea o căruță de bani pentru calificare, așa că antrenor de faimă mondială nu vom avea prea curând. Iordănescu mai are in palmares o semifinală mopndială a cluburilor cu un club asiatic ceea ce este foarte mult, asta după ce a câștigat Cupa Campionilor Asiei. Deși nu am avut mulți mari antrenori, punctul slab al fotbalului românesc este numărul foarte mic de jucători care au cucerit trofee continentale. La capitolul antrenori sunt 3 români care au cuceritr astfel de trofee: Jenei, Iordănescu și Luce.

dan (6 comentarii)  •  9 septembrie 2015, 11:39

Vorbărie inutila. Pana nu-și revin cluburile nu-și revine nici naționala. La voi în gsp am văzut titlul „super transfer” – un băiat ( nu-i rețin numele) s-a transferat, după ce a dat probe, la o echipa din divizia a doua din Franța. Asta ne este valoarea.

Comentează