Plictiseala de joi seară
Diferența dintre UEFA Champions League și Europa League este evidentă. Și se adîncește. Prima vine ca un uragan, cea de-a doua e țigara electronică de după.
În serile de marți, miercuri și joi mă uit la fotbal. (Știu, o parte […]
Diferența dintre UEFA Champions League și Europa League este evidentă. Și se adîncește. Prima vine ca un uragan, cea de-a doua e țigara electronică de după.
În serile de marți, miercuri și joi mă uit la fotbal. (Știu, o parte dintre voi va trebui să vă împăcați cu ideea, chiar dacă o faceți după ce mă trimiteți să fac sarmale, să cos nasturi sau să dau cu mopul pe hol). Și văd două competiții, mai distincte și mai străine una de alta ca niciodată.
În primele două seri nu știi la ce să meci să privești, butoanele telecomenzii se strică de atîta mutat de pe un DigiSport pe altul. În cea de-a treia, în seara de Europa League, parcă se străduiește cineva să resusciteze fotbalul. Și nu prea se pricepe. Atît de diferit pare ce se întîmplă pe teren, tribunele nu conțin spectatori. Nivelurile sînt atît de diferite. UCL înseamnă strălucire și acțiune. Europa League se află oricum cu un pas înapoi, dar pasul acesta se conturează mai apăsat și mai lung decît în alte primăveri.
De pildă, FC Porto-Sevilla, turul sfertului de final încheiat 1-0 – dar nu scorul are importanță, ci ritmul și atmosfera au –, s-a transformat într-un chin pentru telespectatori, mai ales venind imediat după meciuri ca Paris Saint-Germain – Chelsea sau Manchester United – Bayern Munchen. Toate vedetele acelea îngrămădite în două seri consecutive și glitter-ul de pe aripile lor îngroapă Europa League, mai ales că aceasta se descurcă de minune în a se îngropa și de una singură. Supereroi versus cei cărora li s-au luat puterile, dacă le-au avut vreodată. Extratereștri supărați versus pămînteni înapoiați. Păsări de pradă versus furnicuțe. Lucruri semnificative versus lucruri obișnuite. Greu de suportat, la nivel vizual și dincolo de el.
Există viață dincolo de UEFA Champions League? Nu chiar, că aceea nu e viață. Iar dacă Europa League stă atît de departe în spate, nu vreau și nici nu pot să calculez unde își are locul în univers, să zicem, Liga noastră 1. Este oarecum trist că banii au cea dintîi influență în defectarea balanței din fotbal, inclusiv din fotbalul de sus, dar acestea sînt regulile care fac diferența dintre blockbustere și căscaturi de plictiseală. La urma urmelor, poate că meciurile din cea de-a doua competiție valorică nici nu sînt atît de mohorîte. Dar comparația le ucide, elegant și profesionist, dintr-o lovitură.