Pe zei îi doare?
Michael Phelps pierde teren. Poate, puțin. Dar nu e nimic grav. Căci Michael Phelps experimentează
„A fost îngrozitor”, a spus Michael Phelps sîmbătă seară, cînd a ieșit din bazin după proba de 400 metri mixt de la Olimpiadă. „A […]
Michael Phelps pierde teren. Poate, puțin. Dar nu e nimic grav. Căci Michael Phelps experimentează
„A fost îngrozitor”, a spus Michael Phelps sîmbătă seară, cînd a ieșit din bazin după proba de 400 metri mixt de la Olimpiadă. „A fost”, a confirmat și antrenorul lui. Ciudat, credeam că uneori geniilor nu le pasă că pierd puțin teren. Credeam că e ceva cool să cadă puțin, mai ales în cazul lui Phelps, omul pe care presa americană îl numește „the greatest Olympian of all times”. Căci lui nu i-a plăcut niciodată să fie perfect. De la incidentul cu marijuana fumată, pentru care a primit trei luni de suspendare, l-am privit ca pe un pește zburător pe care, uneori, îl doare fix în înotătoarea stîngă de părerea lumii.
Sîmbătă seară însă, Michael Phelps a ieșit din bazin și nu a suit pe podium. Un șoc pentru toată lumea, chiar dacă omul de pe prima poziție, un alt american, Ryan Lochte, l-a tot învins în ultima vreme. În fața lui trebuie să-și apere Phelps titlurile de aici înainte, dar chiar mai mult decît atît. Michael știe că figura lui nu trebuie înlocuită la nici o ediție a Jocurilor Olimpice. Căci, chiar dacă Lochte nu are cum să-l depășească acum la numărul de medalii cucerite, are o șansă bună să-l surclaseze la capitolul simpatie din partea publicului.
Publicul știe cel mai bine că acești zei sînt trecători. Publicul iubește noul, iar Phelps nu mai e nou. Mai ales că dă semne de slăbiciune, cel mai probabil fizică. Nu cred că Phelps a dezamăgit încă, fiecare campion are fragilitățile sale. Și din fericire are mai multe șanse să facă uitat eșecul de sîmbătă seară.
Adică, pînă la urmă, de ce să-l facă uitat? Nu ar fi mai șarmant pentru pielea sa de zeu suflat în aur să aibă, undeva, un mic punct negru, aproape nedetectabil într-un palmares aproape impecabil, un punct care să-l facă și mai uman, și mai ambițios?
Știu, știu, Lochte e eroul de la 400 metri mixt, dar tot Phelps e băiatul bun. Tot despre el vorbește lumea și tot așa se va întîmpla, chiar și atunci cînd nu va mai concura la Olimpiadă. Acum, presiunea e toată pe umerii lui solizi pentru că mai trebuie să cucerească trei medalii, de orice culoare, pentru a deveni cel mai medaliat sportiv de la Olimpiadă de cînd există această competiție. E greu pentru Phelps să aibă mereu ceva de doborît, ceva de demonstrat, deși și-a cam făcut treaba pînă acum. E greu și nedrept. Mai ales cînd oamenii așteaptă minuni pe care el singur nu le așteaptă. E un alt sentiment, pe care nu l-a prea încercat, cel al înecatului. Dar lui Michael îi place uneori să experimenteze.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele