Ultima vară de graţie
Nu ne mai permitem să facem doar act de prezenţă în Europa
Vara trecută, din cinci echipe româneşti în preliminariile europene, n-a rămas nici una. Existau, aşa cum există şi acum, scuze. Unele n-aveau experienţă, altele n-aveau bani, jucători, investitori […]
Nu ne mai permitem să facem doar act de prezenţă în Europa
Vara trecută, din cinci echipe româneşti în preliminariile europene, n-a rămas nici una. Existau, aşa cum există şi acum, scuze. Unele n-aveau experienţă, altele n-aveau bani, jucători, investitori etc. Exista, aşa cum există şi acum, entuziasm. Dar nu exista voinţa reală de a ne depăşi condiţia periferică în fotbalul european.
Ratările în serie n-au provocat nici mirări, nici schimbări majore la echipele noastre. Nici o revizuire radicală de strategie sau atitudine. Cîtă vreme locurile în Europa erau asigurate, singura problemă era locul în campionat. De data asta însă, reprezentantele Ligii 1 nu se mai pot declara mulţumite să participe. Pentru că s-ar putea să fie ultimul sezon în care mai trimitem o mică armată în cupele europene. Ultimul sezon în care campioana ajunge direct în grupe. Ultimul sezon de răsfăţ. Ultima vară de graţie.
Putem încă alege: ori rămînem balcanici, ori devenim europeni. Ori contemplăm, de la o lume distanţă, splendorile cupelor, ori intrăm cu adevărat în joc. Asta vor hotărî rezultatele din aceste preliminarii. Un alt şir de ratări ar pune punct deschiderii nesperate a fotbalului nostru spre fotbalul mare.
Am ajuns să contăm numeric în cupele europene în urma unei alinieri fericite de evenimente. „Sfertul” românesc din UEFA, alegerea lui Platini, valul de populism care răzbate dinspre Nyon, schimbarea metodei de calcul a coeficienţilor. Dar toate astea funcţionează pînă la un anumit punct. De la un anumit punct încolo, trebuie să contăm şi valoric. Altfel, revenim la cenuşiul anilor ’90, cînd verile noastre europene erau mai scurte decît cele polare.
În clasamentul UEFA nu se contabilizează scuzele. Lipsurile. Ezitările. Nu se punctează polemicile. Orice victorie, orice egal se adună la coeficientul de ţară. Echipele care au beneficiat de pe urma rezultatelor altor echipe ar trebui să-şi achite datoria simbolică. Nu e vorba de a produce surpriza, senzaţia, revelaţia, ci de a obţine rezonabilul. De a înapoia favorul muncit de Steaua şi Rapid.
Acomodarea s-a consumat anul trecut. Anul ăsta, cînd vom trage linie după preliminarii, nu mai avem motive să spunem: „Atît putem”. Ci „Atît vrem”.
Andrei Crăciun
Maria Andrieş
Alin Buzărin
Radu Cosașu
Costin Ștucan
Oana Dușmănescu
Cristian Geambaşu
Gusti Roman
Ovidiu Ioaniţoaia
Theodor Jumătate
Radu Naum
Tudor Octavian
Cătălin Oprişan
Radu Paraschivescu
Răzvan Prepeliță
Traian Ungureanu
Andrei Vochin
Arhivă
Biografie completă
Toate articolele