Fără glumă cu scoţienii!

Meciul cu Motherwell va fi cu totul altă poveste decît cel cu Ujpest

Ujpest nu e o echipă care să aibă, pe lîngă rolul de adversar, şi pe acela de revelator. Să pună, adică, în lumină plusurile şi minusurile Stelei. […]

Meciul cu Motherwell va fi cu totul altă poveste decît cel cu Ujpest

Ujpest nu e o echipă care să aibă, pe lîngă rolul de adversar, şi pe acela de revelator. Să pună, adică, în lumină plusurile şi minusurile Stelei. N-are chimia necesară unui joc de cupe europene.

Prin urmare, după dubla manşă cu maghiarii, roş-albaştrii nu se pot raporta decît la ei, cei de la finalul sezonului, de exemplu. Steaua a dezvoltat un oarecare simţ al ordinii pe teren, are mai multă rigoare în apărare şi îndrăzneală în atac. Îşi dozează mai înţelept resursele, cu toată căderea de pe final, care are drept scuză principală cele 38 de grade la ora meciului. 
„Am făcut un meci bun, nu extraordinar”, a comentat Bergodi. Întrebarea urgentă este: va putea Steaua să facă meciuri şi mai bune? Va arăta altfel trupa din Ghencea, cu Motherwell, o specie de scoţieni care rîde la urmă, cu 8-1?

Steaua încă nu are tonusul şi respiraţia unei echipe de Europa. Dar există semne de creştere. Acum are, în fine, o filosofie unitară de joc, care se susţine deocamdată prin eforturi individuale, nu printr-un suflu colectiv. Însă ar fi lipsit de realism să le ceri tinerilor să se maturizeze peste noapte şi nou-veniţilor să se adapteze automat. Există şi semne de alarmă. Lotul e destul de străveziu în anumite compartimente. O dovedeşte, printre altele, faptul că finanţatorul s-a lipit cu urechea de vorbitorul penitenciarului, ca să negocieze un transfer. Asta, după ce a ridicat în slăvi întăririle aduse gratis, de la echipa a doua.

Oricît ar fi de „umflaţi” sau „dezumflaţi”, Onicaş sau Bicfalvi au nevoie de timp să arate ce pot. Un parcurs în cupele europene nu se poate susţine decît cu un lot numeros şi omogen valoric, cu „dubluri” solide pe fiecare post. Bergodi însă s-a trezit în criză de efectiv după doar două meciuri.

Există încă posturi acoperite cu titulari de avarie şi există o tendinţă neproductivă a conducătorilor de a inventa probleme, conflicte şi surse de tensiune în jurul echipei. Cînd prioritatea numărul zero la Steaua ar trebui să fie nu educarea prin forţă a galeriei, ci popularea vestiarului cu jucători valoroşi. E singura discuţie şi singura soluţie pentru viitorul european al Stelei.

Cei de la Motherwell au anunţat încă un transfer. „Va fi o surpriză!”. Ca banc, e bun. Ca avertisment, ar trebui să-i pună pe gînduri pe şefii Stelei. Dacă pînă şi scoţienii dau bani pe jucători, înseamnă că aşa se procedează în fotbalul de un anumit nivel.