Străinul

Boloni vrea să revină la „naţională”. Şi e foarte posibil să revină, conform unor ioni de încredere din atmosfera federală, care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Întoarcerea lui ar putea schimba multe în jocul „tricolorilor”, în relaţia cu publicul, în […]

Boloni vrea să revină la „naţională”. Şi e foarte posibil să revină, conform unor ioni de încredere din atmosfera federală, care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Întoarcerea lui ar putea schimba multe în jocul „tricolorilor”, în relaţia cu publicul, în imaginea echipei. Dar, cel mai important, mai important chiar decît o calificare, ar putea aduce o notă de umor. Exact ce trebuie, pe lîngă atîta mediocritate crispată.

Umorul presupune o oarecare detaşare şi o libertate de spirit pe care n-o găseşti la prea mulţi dintre oamenii de fotbal de la noi. Să privim, de exemplu, portretul pe care i-l face Boloni lui Piţurcă. În tuşe fine, elegante, aproape mai expresiv decît originalul: „În interiorul lui e un băiat bun, curajos”. Cu siguranţă, n-a ajuns la concluzia asta după meciurile României la Euro, ci cu mult înainte, pe vremea cînd era coleg cu selecţionerul la Steaua. „În spatele măştii, ne asigură Loţi, se ascunde un om care gîndeşte”.

Ceea ce nu se poate spune despre oamenii care vorbesc în stenograme. Pe Boloni l-a şocat „calitatea intelectuală jenantă” a discuţiilor. E ciudat că asta mai miră pe cineva! Şi e firesc să se mire un tehnician al cărui carnet de notiţe a devenit bestseller. Pe măsură ce va lua act de realităţile din fotbalul nostru, Boloni se va arăta şocat şi de calitatea jenantă a înregistrărilor din cazinou, de designul jenant al valizelor, de scuzele jenante ale lui Mutu şi de ritmul jenant în care se construieşte noul stadion. 

Ca să pricepi umorul, ca să te exprimi decent şi coerent, ai nevoie de inteligenţă. Dacă revine în fotbalul românesc, şi e foarte posibil să revină, conform baxurilor cu apă de pe marginea terenului, pe Boloni îl paşte pericolul să nu rîdă nimeni la glumele lui. Şi să n-aibă cu cine discuta.
Ca să nu se simtă totuşi ca un străin, ar putea vorbi cu presa.