Mafioţi

Un regizor italian a făcut un film despre mafia din Napoli, „Gomora”, în care a distribuit mafioţi adevăraţi. „Cred că filmul ăsta dăunează imaginii Italiei în lume!”, a comentat bravul Cannavaro.

După filmări, „actorii” mafioţi şi-au reluat activităţile specifice, de […]

Un regizor italian a făcut un film despre mafia din Napoli, „Gomora”, în care a distribuit mafioţi adevăraţi. „Cred că filmul ăsta dăunează imaginii Italiei în lume!”, a comentat bravul Cannavaro.

După filmări, „actorii” mafioţi şi-au reluat activităţile specifice, de aceea trei dintre ei aşteaptă răbdători Oscarul în închisoare. Pentru bunul mers al justiţiei, uneori sînt mai utile filmele decît procesele. E de mirare că încă n-a făcut nimeni un film cu familia Moggi, dar nu-i timpul trecut. Personajele sînt în mare formă.

„Am fost condamnat pentru că am vorbit 30 de secunde la telefon cu doi jucători!”, a exclamat Moggi-fiul, după pronunţarea sentinţei în procesul GEA World. Eficienţă în stil italian. Cele 30 de secunde i-au adus impresarului două contracte şi o condamnare de un an şi două luni cu suspendare.

Moggi-tatăl a descoperit gena ingrată a poporului italian, iar descoperirea l-a scîrbit profund şi irevocabil. Acum a venit rîndul fiului să se arate dezamăgit că n-a primit patent de martir în loc de verdict. „Sînt o victimă! Mă aşteptam să fiu absolvit complet!”. Genul ăsta de reacţii probabil sînt trecute cu litere de-o şchioapă în codul bunelor maniere mafiote. Pe care-l respectă numai capii.

Cînd şi-au auzit sentinţele cu suspendare, restul condamnaţilor, subalternii celor doi Moggi, au lăsat baltă rigorile stilului şi au plîns de bucurie că nu vor sta după gratii. O mică scăpare! Scuzabilă, de altfel. În caz că se face un film cu Moggi, va cădea la montaj. Cît despre imaginea fotbalului italian, probabil nici Cannavaro nu-şi face mari iluzii.