Bătălia

„Dacă vă spun asta, o să mă credeţi nebun”. Deodată, toate capetele s-au întors spre el. Se întîmpla la conferinţa înotătorilor americani înaintea plecării la Beijing. Cei peste 500 de jurnalişti veniseră pentru veterana Dara Torres, 41 de ani, a […]

„Dacă vă spun asta, o să mă credeţi nebun”. Deodată, toate capetele s-au întors spre el. Se întîmpla la conferinţa înotătorilor americani înaintea plecării la Beijing. Cei peste 500 de jurnalişti veniseră pentru veterana Dara Torres, 41 de ani, a cincea oară la Olimpiadă. Şi, fireşte, pentru Michael Phelps, superstar, care-şi atîrnase deja la piept visul cu opt medalii de aur.

Şi iată-l, deodată, acest băiat, cu rîsul lui încurcat şi ochi luminoşi. Eric Shanteau, 24 de ani, un puşti blond, cu statură de puşcaş marin. Le-a spus că are cancer, i-l descoperiseră în iunie. Primul lui gînd după diagnostic a fost: „De ce eu?”. Şi „Trebuie să mă calific la Olimpiadă”. Prima lui Olimpiadă.

A ţinut secretul timp de cinci săptămîni. Apoi, chiar înaintea plecării, a vorbit. Şi toate capetele s-au întors spre el. Devenise „the best story”, comentau cei de la „New York Times”.

Shanteau va concura joi dimineaţă, în finala la 200 metri bras. După o săptămînă, va fi operat la Atlanta. Trebuie să-l vedeţi! Dintre toţi sportivii de la Beijing, bătălia lui e cea mai grea. E Bătălia.

„Cînd nu înot, mintea îmi stă numai la asta. E totuşi cancer, nu gripă. Mă uit la lumea din jur şi mă gîndesc. Nu mă pot gîndi la altceva. Poate mă credeţi nebun”.

După ce se lasă de înot, vrea să-şi deschidă un magazin de bărci.