Au împuşcat şi Ursul ăsta!

După ce l-a declarat „pornografic”, CNC a descoperit că filmul „Nu mă atinge-mă” are o mare legătură cu Marea Unire

„Argumentul a fost că CNC nu sprijină pornografia”, explica Adina Pintilie de ce i-a fost respins proiectul de la finanţare în România. Celălalt motiv: „Filmul nu respectă regulile clasice ale naraţiunii cinematografice”. Sare din tipare, cu alte cuvinte.

„Am stat doi ani după CNC”, preciza regizoarea, pentru Hotnews.ro. „Fără CNC nu poţi primi finanţare de la coproducători”. Aşa lipsit de reguli şi perdeluţe, proiectul „Nu mă atinge-mă” trecuse testul laboratoarelor prestigioase de film din Europa: premiul ARTE la Rotterdam, Premiul TorinoFilmLab, Atelier-ul de la Cannes. „Numai din România nimic”.

„L-am respins doar o dată”

La două zile după ce filmul a primit Ursul de Aur la Berlin, Centrul Naţional al Cinematografiei a emis un comunicat care seamănă leit cu un drept la replică. Textul cu aromă de usturoi al CNC începe cu felicitări adresate Adinei Pintilie. Aminteşte că „în faza de dezvoltare” proiectul a câştigat numeroase premii. Dar trece cu graţie sub tăcere că „numai din România nimic”.

„Observând informaţiile din spaţiul public”, CNC menţionează „proiectul a fost respins doar o singură dată de către Comisia de Selecţie din cadrul concursului de selecţie proiecte cinematografice sesiunea 2011”. O dată nu se pune. Abia de la trei-patru respingeri în sus puteam vorbi despre opacitate sau rea-voinţă.

În 2011, Centrul a notat „Nu mă atinge-mă” cu 44,43 de puncte, locul opt pe listă. În schimb, un proiect semnat de un consilier al ministrului Culturii de la acea dată, Kelemen Hunor, s-a clasat pe locul doi, cu 64,29 puncte. Just. Numai dacă te uiţi unde lucrează autorul şi-ţi dai seama că e un film clasic, pe care sigur l-ai mai văzut, deci e şi tipic românesc.

Nişte oameni, nişte păreri, nişte bani publici

La concursul din 2012, arată comunicatul Centrului, filmul Adinei Pintilie a fost admis pentru finanţare pe primul loc. A primit în jur de 150.000 de euro. Bugetul total al filmului s-a ridicat la 900.000 de euro. CNC adaugă că „a acoperit costul”, în jur de 22.000 de euro, pentru prezenţa echipei „Nu mă atinge-mă” la Berlinală. Adică, după ce filmul a intrat în competiţia oficială, s-a arătat şi vitejia financiară a CNC.

În comunicatul post-Berlin, CNC pasează Comisiei de Selecţie răspunderea pentru ierarhizarea proiectelor. Despre cum sunt judecate dosarele din concurs, a scris pe larg „Observatorul Cultural”.

CNC insistă că s-au făcut progrese: începând din 2017, membrii Comisiei sunt obligaţi „să-şi justifice deciziile în scris”. Nu prin telefonul fără fir. „Până la urmă, e vorba despre reacţia unor oameni”, comenta Adina Pintilie pentru Hotnews.ro. Cu o excepţie, aceiaşi oameni care i-au respins proiectul în 2011 i l-au pus pe primul loc în 2012. Probabil s-au mai documentat, vizionând filme interzise minorilor.

Poanta însă vine abia în finalul comunicatului CNC: „Considerăm că orice premiu de asemenea calibru pentru un film românesc, poate fi doar motiv de mândrie naţională mai ales într-un an în care sărbătorim împreună 100 de ani de existenţă”. Virgula între subiect şi predicat, iată o regulă care s-a clasicizat în focarele bugetare de cultură şi educaţie.

D-aia n-are Ursul etichetă!

„Nu mă atinge-mă” e o coproducţie româno-germano-bulgaro-ceho-franceză. Nu prea corespunde etichetării de „film românesc”. Apoi, pentru deliciul publicului plătitor de taxe, care aşteaptă de la instituţiile statului o minimă coerenţă, o brumă de consecvenţă, CNC ar trebui să justifice în scris ce legătură există între „pornografie” şi „mândrie naţională”.

Vorba lui Tudor Giurgiu, cu excepţia câtorva persoane, nimeni din România n-a văzut filmul Adinei Pintilie, dar mulţi l-au şi judecat. Iar CNC e cap de pluton, a şi detectat o înrudire spirituală între peliculă şi Rezoluţiunea Adunării Generale de la Alba-Iulia.

Pentru 172.000 de euro net, CNC a făcut o afacere. A punctat la capitolul „Centenar”. Şi ăsta e doar începutul impresiei artistice.

Anul trecut, Centrul a alocat 10,6 milioane de euro pentru „filme inspirate de Marea Unire”. Iar Ministerul Culturii a înfiinţat Departamentul Centenar, cu buget de 32 de milioane de euro, bani gestionaţi de însuşi Cotîrleţ jr., fost fotbalist amator.

40,6 milioane de euro reprezintă cât a alocat CNC în ultimii zece ani pentru finanţarea filmelor. E clar, ne paşte un val de premii „de calibru” la festivalurile internaţionale, or să ne invadeze ursuleţii. Pe unii va trebui să-i împuşcăm, asta e, pentru că nu respectă regulile şlagărului când scormonesc după criterii estetice în pubela CNC. Statuile lui Oscar, nu, pe alea le lăsăm în viaţă, dar le obligăm să poarte căciulă dacică, „pileus” (din românescul „pilă”), şi să umble prin Bucureşti, să înfrumuseţeze traficul.