Votaţi „Grupa Morţii”!

Pe ultima sută de metri înaintea Euro, selecţionerul face convocările la vot

Selecţionerul Piţurcă pe scenă, alături de un candidat la primărie. Ce transmite această imagine? Acum, cînd se apropie Euro?

Ce transmite ea suporterilor, fotbaliştilor, şefilor din FRF? Linişte, […]

Pe ultima sută de metri înaintea Euro, selecţionerul face convocările la vot

Selecţionerul Piţurcă pe scenă, alături de un candidat la primărie. Ce transmite această imagine? Acum, cînd se apropie Euro?

Ce transmite ea suporterilor, fotbaliştilor, şefilor din FRF? Linişte, ce altceva? Sîntem în grafic. S-a definitivat lotul, s-au studiat adversarii. Olandezii, francezii şi italienii nu mai au secrete pentru „tricolori”. Gata! Să cînte muzica, vorba lui Dandanache. Campania de pregătire s-a încheiat, începe campania electorală.

„Sînt aici pentru a-l susţine pe prietenul meu de o viaţă”, a explicat la microfon un Piţurcă mai jovial ca niciodată. După miting, şi-a nuanţat devotamentul. El venise acolo să ia un premiu, nicidecum în scopuri de propagandă.

Trebuie să fie la mijloc un soi de vanitate care l-a adus acolo. Un soi de miraj, baloanele colorate, muzica săltăreaţă, strigătele războinice, sfîrîitul grătarelor, cuvintele mari, televiziunile, mulţimile care aplaudă condiţionat. Trebuie să fie la mijloc o subdezvoltare a democraţiei noastre, în care totul se raportează la politică, iar politica e făcută de amatori.

În fine, Piţurcă n-a făcut decît jumătate de pas. Deocamdată, cochetează cu doctrina. Dacă a reuşit să califice „naţionala”, de ce n-ar reuşi să califice şi un partid, după cum sună un slogan al „prietenului de-o viaţă”? Dacă face convocările la lot, de ce să nu facă şi convocările la vot? La urma urmei, de ce nu s-ar pricepe? Politica şi fotbalul au un punct comun. Toată lumea se pricepe la ele.

Există reguli stricte legate de amestecul politicii în fotbal. Dar nici un fel de regulă, în afară de cele ale bunului simţ, cu privire la amestecul fotbalului în politică. Rămîne la libera alegere a cetăţeanului. Există însă un contract nescris între „naţională” şi publicul ei. Bazat pe încredere. Selecţionerul a trişat nonşalant acest contract.

Una e să apari contracost în spoturi publicitare. Şi alta să faci publicitate electorală. E o tactică la fel de nocivă ca mesajele subliminale. Pentru că îl vedem pe selecţioner, dar ne gîndim la „naţională”. Imaginea lui evocă alte imagini, puternice, ataşante, mobilizatoare. Fotogramele pozitive ale calificării. Imagini care influenţează oamenii fără să ştie că sînt influenţaţi. Aparent, e doar un selecţioner în mediu festiv. Dar nu e doar atît. Şi Federaţia, şi Piţurcă, şi prietenii lui de-o viaţă o ştiu foarte bine. E manipulare.