Decoraţia

Nimeni nu era mai necăjit decît Contra la ceremonia de la Cotroceni, de acum cîteva zile. Pînă şi bucătarul lotului primise Meritul Sportiv, numai el nu. Pentru că fundaşul lui Getafe are o condamnare penală. Drepte, nedrepte, astea sînt regulile.

[…]

Nimeni nu era mai necăjit decît Contra la ceremonia de la Cotroceni, de acum cîteva zile. Pînă şi bucătarul lotului primise Meritul Sportiv, numai el nu. Pentru că fundaşul lui Getafe are o condamnare penală. Drepte, nedrepte, astea sînt regulile.

Contra nu e un cetăţean model. A doua zi după ceremonie, s-a prezentat la audieri la Tribunalul Timiş. După un proces urît, a spus atît: „Regret ce s-a întîmplat”. Vrea să-şi ceară scuze de la poliţistul care l-a dat în judecată.

Ceva s-a schimbat la el sau poate nu. Poate e doar fotbalistul care vrea să-l dea la o parte pe băiatul rău. Întotdeauna a fost greu să-i deosebeşti. Mai tot timpul se luptă între ei. Uneori durează luni sau ani pînă cînd fotbalistul iese la suprafaţă.

Pînă apare acel Contra care a jucat o finală superbă de Cupa UEFA, cu Alaves. Sau acel Contra plîngînd după barajul cu Slovenia. Sau acel Contra care a decorat joi seară poarta lui Kahn cu o medalie boltită, Meritul Sportiv, clasa I. De acel Contra are nevoie „naţionala” la Euro, nu de altul.

Poate, în sfîrşit, băiatul rău a pierdut definitiv lupta. „Regret ce s-a întîmplat”. Dar să nu regrete prea tare decoraţia. Pentru că la Cotroceni nu ai voie să te rostogoleşti la grămadă, cum au făcut jucătorii lui Getafe pe Allianz Arena. Nici o şansă să vînturi sacoul spre galerie şi să faci tumbe pe covorul roşu. Drepte, nedrepte, astea sînt regulile.