Falimentul primarului-patron

Oraşul şi-a făcut datoria faţă de ASA Târgu Mureş. Oraşul poate să ceară nota

Doi fotbalişti au cerut falimentul ASA Târgu Mureş, însă cererea lor a fost respinsă, acum câteva zile, la tribunal. Nu e chiar un triumf pentru clubul ardelean, aflat în insolvenţă din martie. Un oficial al echipei, citat de Digisport.ro, agită stindardul alb al retragerii din campionat. „Avem nevoie de sprijin din oraş”, a spus el.

După meciul cu Dinamo, antrenorul Dan Alexa şi-a amintit că o înfrângere nu vine niciodată singură. Şi a vorbit despre depunctare şi faliment. „Oamenii de acolo au încercat să mişte lucrurile, sunt nişte oameni care vor să salveze clubul”. Să-l salveze, după ce tot ei l-au adus în situaţia asta.

„Nişte oameni” indulgenţi
În 2015, ASA avea datorii de 2,3 milioane de euro la bugetul de stat, conform Ministerului de Finanţe. Avea şi datorii de peste 400.000 de euro către ANAF. Iar în conturi avea blocată, în urma unei anchete penale, suma de 1,7 milioane de euro.

Deşi echipa primea bani de la Primăria şi Consiliul Local Târgu Mureş, nu-şi plătea taxele locale. „Nişte oameni” au închis ochii la această situaţie şi au continuat să facă plinul ONG-ului fotbalistic. În urma insolvenţei, o parte dintre datorii vor fi şterse gospodăreşte cu buretele, iar statul va recupera, în loc de bani, prestigiul de filantrop.

Acum câţiva ani, finanţatorii privaţi din Liga 1 reclamau concurenţa nedreaptă cu echipele abonate la bani publici. Aveau dreptate, până povesteau cum au făcut primul milion şi pe următoarele zece: din afaceri cu statul, cum se face. Fotbalul profesionist manageriat de autorităţile locale e floare de seră. N-avea cum să reziste în câmp deschis, să devină business sănătos şi profitabil. În primul rând, pentru că statul şi instituţiile sale îşi gestionează prost spre dezastruos propriile interese. Nu mai vorbim de interesele altora, ale echipelor-fanion, de pildă.

„Nişte oameni” inculpaţi
În al doilea rând, „salvarea fotbalului” reprezintă un paravan din limbă de lemn, care asigură libertate de mişcare şi spaţiu discret de manevră cu fonduri, conturi şi ştampile publice. ASA Târgu Mureş este un club trimis în judecată de DNA pentru spălare de bani. În acelaşi dosar, sunt inculpaţi şi „nişte oameni” din Primăria şi Consiliul Local Târgu Mureş.

Prin urmare, echipa va trebui să aştepte verdictul definitiv în procesul de corupţie, pentru a putea întinde iar coşul de rufe, pe post de cutia milei. Fireşte, „oamenii de acolo” n-au decât să mişte masa credală până la lacrimi. Dar lipseşte argumentul raţional care să justifice pomparea de bani publici într-o mare sulfuroasă.

Până la limpezirea apelor în justiţie, datoriile vorbesc. Ele măsoară competenţa autorităţilor din Târgu Mureş în materie de investiţii în fotbal. „Sprijinul din oraş” seamănă mai degrabă a complicitate. O dată cu milioanele de euro, ASA a pierdut şi credibilitatea. Conducătorii ei nu pot spune „stop şi de la capăt”, fără să explice în prealabil unde s-a dus fiecare leu trimis cu flori, lăutari şi dedicaţie, de la bugetul local la fotbal.

Nişte bani cu picioare
Într-o situaţie similară se află şi Gaz Metan Mediaş, de asemenea insolventă. Echipă finanţată de o companie de stat, cu datorii la stat şi care aşteaptă salvarea de la cine? De la stat, acest înger şi demon al faliţilor din Liga 1. Indiferent cu câte echipe iese din iarnă primul eşalon, putem vorbi despre un faliment sigur în fotbalul nostru. Cel al sacului fără fund şi fără control, pus la dispoziţie de edili providenţiali de la oraşe şi sate.

Din alocaţiile vesele, cu şase zerouri în coadă, de la Primăria Târgu Mureş, a rezultat, suspect, tristeţea bilanţului contabil actual al ASA. Un număr de magie pe dos. Basmul spus de autorităţi s-a dat de trei ori peste cap şi a devenit dosar penal. Cât despre faptul că drumul spre tribunal e pavat cu bune intenţii, asta nu e decât o legendă urbană.