Corupţia ne întinereşte
Dotarea Clinicii de Arşi de la Floreasca arată că statul român face totul să ne ofere o viaţă ca-n poveşti

Să te naşti în România. Decizie majoră. Nu te arunci. Te mai gândeşti. Studiezi piaţa. Când să ceri ghiduri Michelin, e pauză de masă la ghişeu. Noroc că te ia în primire funcţionarul de la recepţie. Te înfaşă în formulare.
„Uite ce-i. Nu-ţi putem promite jumătate de democraţie. Asta-i doar în basme. Nici nu-ţi aranjăm căsătoria, ar fi lipsit de transparenţă. Noi, statul român, îţi propunem tinereţe fără bătrâneţe. Viaţă fără de moarte, momentan, lipseşte din stoc. Dintr-o regretabilă eroare, am atribuit contractele de furnizare unor firme-fantomă.
Dar tinereţe fără bătrâneţe, asta da. Avem, dacă ne laşi să tăiem panglica. În schimbul unei contribuţii modice, îţi garantăm că nu îmbătrâneşti. Vei fi pururi în floarea-vârstei. La fel, copiii tăi vor rămâne copii, iar părinţii tăi vor fi neschimbaţi.
Autostrăzile se vor scofâlci şi vor ajunge în scaun cu rotile, manualele digitale se vor scoroji, palatele vor primi bulină roşie, traficul se va fluidiza, dezinfectanţii vor mucegăi, doctoratele vor năpădi amfiteatrele, ca buruienile. Stalactitele şi stalagmitele se vor uni, formând cu celeritate o singură coadă la Parchet.
Dar ţie n-o să-ţi pese. Vei fi tot tânăr şi în plină formă. Ceea ce ne oferă nouă, statului, un răgaz confortabil, un termen realist, o dată ca niciodată, să terminăm studiile de fezabilitate. Şi, de ce nu, progresiv, să ne apucăm şi de treabă. Să potcovim puricele la un picior, pentru început.
Abia după ce săltăm ţara pe şine, cu tot cu locomotivă, tututuuuu, dudududuuuu, ţaca-ţac, ţaca-ţac, ţaca-ţac, o să-ţi apară primul rid. Şi acela, de expresie, de la râsu’-plânsu’. Bulgarii? Oferă acelaşi lucru, doar că îi zic invers. Ei, all inclusive, noi, all exclusive. Mai pe româneşte, de nici unele. Dacă, prin absurd, vrei spitale adevărate, şcoli adevărate, diplome adevărate, slujbe adevărate, salarii şi pensii adevărate, dai o fugă în străinătate.
Întrebări? Nu. Voturi contra? Nu. Abţineri? Una. Deci se aprobă. Avem o înţelegere verbală”.
Nu vă amintiţi, dar, în linii mari, aşa s-au petrecut lucrurile. Contractul acela există, e în vigoare. Dacă nu credeţi, cercetaţi. Statul român îşi ţine promisiunea. Discret, nu bate toba. A cumpărat instalaţiile împotriva îmbătrânirii şi le-a plasat unde nu le-ar căuta nimeni.
La Unitatea pentru Arşi de la Floreasca, a fost descoperită una, din greşeală. Statul a deschis secţia de câteva ori, în loc s-o închidă ermetic, pentru o mai bună conservare. Sigur sunt pitite pe ici, pe colo, prin părţi esenţiale, şi alte aparate din astea, care-ţi scad ani din viaţă.
Prin metode ultramoderne, care merită fiecare bănuţ, statul veghează să nu înaintăm în vârstă. Uneori, exagerează cu grija, dar poţi să te plângi? Se spune că are chiar şi un aparat care întinereşte mintea. Că dacă n-ar fi, nu ne-ar povesti.